Adolescenţii români au o prevalenţă ridicată a comportamentelor de risc

Articol de arionmihaela, 23 septembrie 2026, 10:24

Adolescenţii români au o prevalenţă ridicată a comportamentelor de risc: consum de alcool, expunerea la substanţe şi jocurile de noroc.

România se confruntă cu o serie de provocări majore în ceea ce priveşte sănătatea şi dezvoltarea adolescenţilor.

Astfel, 81% dintre adolescenţii români au consumat alcool cel puţin o dată, procent peste media europeană (73%). Jumătate dintre adolescenţii cu vârste între 15 şi 16 ani au consumat alcool în ultima lună.

În ceea ce priveşte comportamentele cu potenţial adictiv, 14% dintre copii declară că au participat la jocuri de noroc pe bani.

Aproape 40% au prieteni implicaţi în astfel de activităţi. 1 din 10 trăieşte într-un mediu familial în care există deja dependenţă.

Salvaţi Copiii România  implementează proiectul “Conectat cu adolescentul meu”

Astfel, îi sprijină pe părinţi să înţeleagă mai bine provocările adolescenţei şi să îşi susţină copiii în adoptarea unor comportamente sănătoase şi responsabile.

Iniţiativa pune accent pe prevenţie, informare corectă şi consolidarea comunicării dintre părinţi şi adolescenţi.

Primele sesiuni de informare au loc la Iaşi şi Craiova.

Expunerea la consumul de substanţe a adolescenţilor români este, de asemenea, semnificativă: 3 din 10 copii cunosc persoane care consumă droguri. Proporţia creste la 4 din 10 în rândul adolescenţilor.

În plus, comportamentele de consum devin mai frecvente odată cu vârsta – în rândul copiilor de peste 14 ani:

-27% au consumat alcool,

-19% au fumat,

-11% au utilizat tutun încălzit,

-16% au vapat chiar în ultima săptămână.

Adolescenţii din România se confruntă şi cu vulnerabilităţi semnificative în domeniul sănătăţii reproductive

31% dintre băieţii de 15 ani din România au declarat că au avut deja relaţii sexuale. România înregistreaza una dintre cele mai ridicate proporţii dintre ţările analizate.

În România, anual aproximativ 10% dintre naşteri provin de la mame adolescente.

La nivelul Uniunii Europene, aproximativ jumătate (45%) din naşterile la mame cu vârste mai mici de 15 ani se înregistrau în România;

32% dintre mamele minore au menţionat că şi propriile lor mame aveau sub 18 ani la data primei naşteri.

Rezultatele unei recente cercetări sociologice realizate de Organizaţia Salvaţi Copiii la finalul anului 2025 conturează o radiografie alarmantă a vulnerabilităţii tinerilor în mediul virtual, în condiţiile în care aproape 80% dintre copii navighează pe internet fără nicio restricţie de acces, iar lipsa controlului parental creşte odată cu vârsta copiilor.

Expunerea identităţii digitale este îngrijorătoare.

Peste o treime dintre copiii de 12-14 ani au profiluri publice pe reţelele sociale. Acest fapt facilitează contactul frecvent cu persoane necunoscute. Astfel, aproape jumătate dintre adolescenţi au fost abordaţi de străini online, iar o treime dintre aceştia au raportat situaţii de hărţuire sau interacţiuni inconfortabile.

Impactul emoţional este unul major: peste două treimi dintre copii au fost expuşi unor conţinuturi traumatizante care i-au speriat.

Cyberbullying-ul a devenit un fenomen constant la care au fost martori 60% dintre aceştia.

Poate cel mai grav semnal de alarmă este însă tăcerea care înconjoară aceste experienţe.

In faţa pericolelor, majoritatea copiilor aleg să ignore situaţia. Un procent infim, de doar 5%, găsesc curajul de a cere sprijinul unui adult.

Acestor provocări li se adaugă scăderea acoperirii vaccinale sub pragul recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (95%).

România continuă să înregistreze unele dintre cele mai ridicate rate de incidenţă şi mortalitate prin cancer de col uterin din Uniunea Europeană.

Vaccinarea adolescenţilor, atât fete cât şi băieţi, împotriva HPV nu este doar o măsură medicală de prevenţie, ci un act de responsabilitate faţă de viitorul lor.

“Conectat cu adolescentul meu”

Proiectul “Conectat cu adolescentul meu” îşi propune să îi ajute pe părinţi să înţeleagă mai bine provocările adolescenţei.

Totodată, aceştia pot să îşi dezvolte abilităţile necesare pentru a aborda, într-un mod deschis şi echilibrat, subiecte sensibile precum:

-relaţiile,

-sănătatea mintală,

-consumul de alcool, tutun sau droguri,

-jocurile de noroc,

-accesarea serviciilor medicale şi expunerea la conţinut online nociv.

Proiectul urmăreşte să consolideze rolul activ al părinţilor în prevenirea şi recunoaşterea timpurie a situaţiilor care pot afecta sănătatea şi siguranţa adolescenţilor.

Materialele şi resursele educaţionale puse la dispoziţie sunt adaptate nevoilor familiilor.

Oferă recomandări practice pentru construirea unui dialog bazat pe încredere, empatie şi disponibilitate.

Prin creşterea nivelului de informare şi a încrederii părinţilor în abordarea subiectelor dificile, proiectul contribuie la reducerea comportamentelor de risc în rândul adolescenţilor, inclusiv a consumului de substanţe, dependenţelor şi comportamentelor sexuale neprotejate.

Pe termen lung, iniţiativa urmăreşte îmbunătăţirea sănătăţii fizice şi mintale a adolescenţilor, consolidarea familiei ca principal factor de protecţie şi dezvoltarea unei culturi a prevenţiei şi informării corecte în comunitate.