Produsele de igienă feminină, tot mai scumpe. Ce înseamnă „sărăcia menstruală”
Creșterea prețurilor și regimul fiscal aplicat produselor menstruale readuc în atenție problema accesului la absorbante și tampoane și fenomenul de „sărăcie menstruală”, în România.
La nivel mondial, aproximativ 1,8 miliarde de persoane au menstruație în fiecare lună. Pentru milioane dintre acestea, accesul la produse menstruale și la condiții adecvate de igienă rămâne o problemă. UNICEF atrage atenția că sărăcia, lipsa serviciilor de bază și normele sociale pot împiedica gestionarea menstruației în condiții de siguranță și demnitate.
Produsele de igienă feminină – lux sau necesitate?
Absorbantele și tampoanele sunt produse necesare pentru gestionarea menstruației, însă costul lor poate deveni o problemă pentru persoanele cu venituri reduse.
Discuția despre accesul la aceste produse a revenit în atenția publică în România, în contextul unor modificări sau propuneri fiscale și al solicitărilor venite din partea organizațiilor civice pentru reducerea poverii financiare asupra consumatorilor.
România: produsele menstruale sunt taxate cu TVA standard
În România, situația fiscală este diferită. Din 1 august 2025, cota standard de TVA a crescut de la 19% la 21%, iar produsele menstruale nu au fost incluse în categoria bunurilor pentru care se aplică cota redusă.
Astfel, în prezent, absorbantele și tampoanele sunt taxate cu TVA standard de 21%.
În octombrie 2024, Senatul a adoptat un proiect de lege care prevedea reducerea cotei de TVA de la 19% la 9% pentru anumite produse de igienă intimă, printre care tampoanele igienice și tampoanele interne de uz feminin. Proiectul trebuia să fie analizat și de Camera Deputaților, însă reducerea nu a devenit o măsură aplicabilă.
În condițiile actuale, produsele menstruale rămân, așadar, la cota standard de TVA.
Sărăcia menstruală, o problemă în România
Problema accesului la produse menstruale nu se rezumă la regimul fiscal. În România, fenomenul de „sărăcie menstruală” este documentat de organizații care lucrează în domeniu.
Un studiu realizat de Asociația Pe Stop, pe baza răspunsurilor a 1.558 de persoane, arată că peste 40% dintre participante s-au confruntat cel puțin o dată cu dificultăți în asigurarea produselor menstruale lunare.
Aproape două treimi dintre respondente au considerat costul lunar al produselor menstruale relativ scump sau foarte scump. De asemenea, 29% au declarat că schimbă mai rar decât ar avea nevoie produsul menstrual utilizat pentru a face economii.
Asociația Pe Stop estimează că aproximativ un milion de fete și femei din România se confruntă cu sărăcia menstruală.
România și problema mamelor adolescente
Discuția despre accesul la produse menstruale și sănătatea reproductivă se intersectează și cu problema sarcinilor în rândul adolescentelor.
Datele pentru 2024, citate pe baza statisticilor INS, arată că în România au fost înregistrate 148.916 nașteri, dintre care 17.746 au fost la mame cu vârsta sub 19 ani. Cifra reprezintă 11,9% din totalul nașterilor dacă este raportată la categoria sub 19 ani, însă această categorie nu este identică cu definiția strictă a „mamei minore”, adică persoana sub 18 ani.
Datele INS urmăresc separat rata nașterilor la mame adolescente, inclusiv pentru grupele de vârstă 10–14 ani și 15–19 ani.
Ce înseamnă, de fapt, „sărăcia menstruală”?
Sărăcia menstruală se referă la lipsa accesului adecvat la produsele, informațiile și condițiile necesare pentru gestionarea menstruației.
Problema poate apărea atunci când produsele sunt prea scumpe pentru bugetul unei persoane sau al unei familii, dar și atunci când lipsesc toaletele adecvate, apa, informațiile despre sănătatea menstruală sau accesul constant la produse.
UNICEF arată că sărăcia, lipsa serviciilor de bază și normele sociale pot face ca nevoile legate de sănătatea și igiena menstruală să rămână nesatisfăcute.
În România, datele studiului Pe Stop indică faptul că problema nu este limitată la cazuri izolate: peste 40% dintre participante au raportat dificultăți în procurarea produselor menstruale, iar 29% au spus că au redus frecvența schimbării produsului pentru a economisi.
Ce vor organizațiile civice?
Mai multe organizații și grupuri civice din România susțin măsuri pentru îmbunătățirea accesului la produsele menstruale.
Printre soluțiile discutate se numără reducerea sau eliminarea TVA, accesul gratuit la produse menstruale pentru persoanele vulnerabile și distribuirea acestora în școli sau în alte spații publice.
În România, inițiativele legislative privind reducerea TVA au ajuns deja în Parlament. În 2024, Senatul a adoptat reducerea cotei de TVA la 9% pentru anumite produse de igienă intimă, însă măsura nu a devenit aplicabilă.
O necesitate lunară, nu o cheltuială opțională
Pentru persoanele care au menstruație, produsele de igienă menstruală reprezintă o necesitate recurentă. Costul lor poate părea redus atunci când este privit ca o cheltuială individuală, însă suma se repetă lună de lună și poate deveni o povară pentru persoanele cu venituri mici.
Datele disponibile arată că accesul la produse menstruale este legat nu doar de preț, ci și de sănătate, igienă, educație și participarea la viața socială.
Dezbaterea privind TVA-ul din România și Republica Moldova readuce astfel în atenție o întrebare simplă: cum sunt tratate, prin politicile publice, produsele de care milioane de persoane au nevoie în mod regulat?
Autor: Andreea Oargă