Alertele de dronă și realitatea din Capitală. Cât de pregătit este Bucureștiul pentru o situație de urgență?

Incidentele cu drone din apropierea graniței readuc în atenție întrebarea cât de pregătiți sunt bucureștenii pentru o situație de urgență și dacă știu cum să reacționeze atunci când primesc un mesaj RO-Alert.

Dronele, tot mai aproape de interiorul țării

Pe 8 septembrie, o dronă a pătruns în spațiul aerian al României dinspre Republica Moldova. Sistemele de supraveghere au detectat ținta, iar autoritățile au transmis mesaje RO-Alert în mai multe județe din nord-estul țării. Două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole au decolat pentru monitorizarea situației.

Zborurile de pe Aeroportul Internațional Iași au fost suspendate temporar. Ulterior, drona a părăsit spațiul aerian românesc și a revenit în Republica Moldova.

Incidentul este unul dintre cele mai recente exemple de aparate fără pilot care pătrund în spațiul aerian românesc.

Pe 24 iulie, o altă dronă a fost doborâtă de un avion F-16 românesc în apropierea localității Padina, din județul Buzău. Drona pătrunsese în spațiul aerian al României pe traseul Sulina – Brăila – Fetești – Buzău și a fost doborâtă deasupra unei zone nelocuite.

În acest context apare întrebarea dacă Bucureștiul ar fi pregătit pentru o astfel de situație de urgență.

Cum reacționează bucureștenii la alertele de dronă?

Ritmul în care apar știrile despre prezența dronelor începe să producă neliniște în rândul cetățenilor din Capitală. Mulți se întreabă cât de siguri sunt și cum ar trebui să reacționeze în cazul unei amenințări.

„Mă îngrijorează. Tehnica și tehnologia au avansat în așa hal…”, spune o doamnă.

O altă persoană se declară neliniștită mai ales pentru siguranța copiilor:

„Mă îngrijorează, că am și o nepoțică. Și pentru noi, că avem o vârstă și văd că sunt din ce în ce mai dese și în mai multe locuri.”

Unele persoane au fost afectate în mod direct de astfel de situații.

„Sincer, în momentul de față, mă îngrijorează destul de tare. Am fost la mare și s-a închis plaja din cauza unei drone”, a declarat o tânără, făcând referire la episodul în care prezența unei drone maritime a determinat autoritățile să închidă plaja din Costinești.

RO-Alert, între avertizare și disconfort

În fața unor astfel de situații, unul dintre principalele instrumente prin care autoritățile avertizează populația este sistemul RO-Alert.

În ultimul timp, însă, mesajele de alertă au devenit un subiect de discuție pentru populație. O parte dintre cetățeni sunt nemulțumiți de alertele primite în timpul nopții sau de faptul că unele mesaje se referă la situații care nu îi afectează direct.

„Când vine noaptea așa, pur și simplu îl ignor, pentru că nu mi se pare potrivit să deranjezi Bucureștiul întreg”, spune unul dintre cetățeni.

Pentru unele persoane, mesajul RO-Alert poate ajunge astfel să fie perceput mai degrabă ca un disconfort decât ca un serviciu care contribuie la siguranță.

Întrebată dacă citește atent mesajele RO-Alert, o mamă a declarat:

„Nu reușesc să-l citesc, pentru că trebuie să închid rapid să nu deranjeze copiii.”

Un alt trecător spune că citește mesajele pentru a afla despre ce este vorba, dar că cele mai multe alerte pe care le primește sunt legate de copii dispăruți.

Știu bucureștenii unde să se adăpostească?

Pe lângă reacțiile la mesajele RO-Alert, o altă problemă este nivelul de informare al populației cu privire la modul în care trebuie să acționeze într-o situație reală de urgență.

Bucureștiul are în evidențele oficiale ale IGSU numeroase adăposturi de protecție civilă. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență publică situația acestora și actualizează periodic datele privind rețeaua de adăpostire.

Majoritatea adăposturilor se află în subsolurile unor clădiri, inclusiv ale blocurilor, însă starea acestora diferă.

„La noi la bloc, fiind foarte vechi, nu există această posibilitate”, spune o doamnă în vârstă.

Pentru cetățeni există și informații publice despre adăposturile de protecție civilă, iar platforma oficială fiipregatit.ro oferă informații despre comportamentul recomandat în diferite situații de urgență.

Metroul, o soluție la care se gândesc bucureștenii

Lipsa de informare despre ce trebuie făcut într-o situație de urgență îi determină pe unii bucureșteni să se gândească la metrou ca la una dintre variantele de protecție.

Întrebat dacă știe ce ar trebui să facă într-o astfel de situație, unul dintre trecători a declarat:

„Din păcate, nu prea. Din câte am înțeles, Bucureștiul nu prea e dotat cu adăposturi și, mai ales, lumea nu e informată.”

De aceeași părere este și o tânără:

„Nu suntem învățați ce trebuie să facem într-o situație de urgență.”

Fără informații clare despre modul de reacție, unii bucureșteni spun că ar căuta un refugiu subteran.

„Cel mai probabil aș căuta un refugiu subteran, cum ar fi metroul”, spune un tânăr.

Rețeaua de metrou poate reprezenta un spațiu subteran important în cazul anumitor situații de urgență, însă nu poate fi considerată automat un înlocuitor pentru adăposturile de protecție civilă și nici nu poate asigura protecția întregii populații.

Cât de pregătită este Capitala?

Incidentele din nord-estul României și cel din județul Buzău arată că situațiile în care dronele pătrund în spațiul aerian național nu mai sunt doar un subiect îndepărtat pentru autoritățile române.

Pentru București, întrebarea nu este doar câte adăposturi există, ci și cât de bine cunosc locuitorii Capitalei procedurile pe care trebuie să le urmeze într-o situație de urgență.

Platforma oficială fiipregatit.ro recomandă cetățenilor să urmărească sursele oficiale de informare, să își pregătească un rucsac pentru situații de urgență și să aibă un plan de urgență pentru familie.

În cazul unei situații reale, informațiile oficiale și respectarea indicațiilor autorităților rămân esențiale.

Pentru bucureșteni, incidentele recente readuc însă în discuție o problemă concretă: cât de bine știm unde să mergem, ce să facem și cum să reacționăm atunci când o situație de urgență ne afectează direct?

Autor: Novac Filip