VIDEO| Inspectorul școlar general al Capitalei: “Nu avem elevi care învață printre ruine”

Articol de bucurestifm, 8 septembrie 2026, 11:33

Aproape 296.000 de copii au început noul an școlar în București. Invitat în emisiunea „Bună dimineața, București!”, inspectorul școlar general al Capitalei, Ionel Florian Lixandru, a vorbit despre situația școlilor aflate în renovare, schimbările pentru elevii de clasa a IX-a, rolul inteligenței artificiale în educație și problema tot mai mare a lipsei de interes pentru liceele tehnologice.

Noul an școlar a început în București cu provocări, dar și cu investiții care ar trebui să schimbe, în următorii ani, condițiile în care învață elevii din Capitală. Potrivit inspectorului școlar general Ionel Florian Lixandru, aproximativ 296.000 de antepreșcolari, preșcolari și elevi au început anul școlar 2026–2027 în unitățile de învățământ din București.

Una dintre temele care au generat cele mai multe discuții înainte de începerea cursurilor a fost situația școlilor aflate în renovare. În spațiul public au apărut informații despre unități de învățământ care nu ar fi fost pregătite pentru începerea cursurilor, însă inspectorul școlar general spune că elevii nu desfășoară activități în clădiri în care se lucrează.

Școlile în renovare, problema începutului de an

În București, mai multe unități de învățământ își desfășoară temporar activitatea în alte spații, în timp ce clădirile sunt reabilitate. Elevii au fost mutați fie în alte unități de învățământ, fie în construcții modulare amplasate în curțile școlilor. „Șantierele nu pot fi organizate cu elevii în școală. Acolo unde există șantiere, elevii au fost relocați”, a explicat Ionel Florian Lixandru, la București FM.

Relocarea vine, evident, cu un anumit disconfort pentru elevi și părinți, însă inspectorul consideră că lucrările trebuie privite și prin prisma beneficiilor pe termen lung. Multe dintre aceste proiecte sunt realizate cu fonduri europene, dar și prin alte programe accesate de autoritățile locale.

Potrivit acestuia, perioada în care unele școli vor funcționa în alte spații ar trebui să fie una temporară, de aproximativ doi ani, după care elevii ar urma să revină în clădiri reabilitate și modernizate.

Un nou început pentru elevii care intră în clasa a IX-a

Pentru elevii care au început acum clasa a IX-a, schimbările sunt însă mult mai ample. Această generație este prima care intră în liceu după implementarea noilor planuri-cadru și a noilor programe școlare.

Curriculumul vine cu o abordare mai apropiată de realitatea în care trăiesc adolescenții. Inteligența artificială, competențele digitale, educația pentru mediu și capacitatea de a analiza informația sunt elemente care își fac loc în procesul educațional.

Pentru Lixandru, una dintre cele mai importante mize este dezvoltarea gândirii critice. Într-o perioadă în care elevii primesc zilnic informații din social media, de pe platforme online și inclusiv generate de inteligența artificială, școala trebuie să-i ajute să înțeleagă ce este adevărat și ce este dezinformare. „Este foarte important să prezentăm copilului care sunt sursele de informație, dar în același timp să dezvoltăm la el gândirea critică”, a spus inspectorul școlar general.

Inteligența artificială nu poate înlocui profesorul

Discuția despre AI a dus și la întrebarea dacă, în viitor, școala ar putea deveni exclusiv online. Răspunsul inspectorului școlar general a fost unul clar: nu consideră că prezența fizică a profesorului poate fi înlocuită complet.

Tehnologia poate completa procesul educațional, însă relația dintre profesor și elev rămâne esențială. Profesorul nu transmite doar informații, ci oferă un model uman, ghidează elevul și contribuie la formarea lui personală.

În același timp, Bucureștiul este mai bine pregătit tehnologic decât era înaintea pandemiei. Școlile au beneficiat de echipamente digitale, table interactive, conexiuni la internet și Smart Lab-uri, astfel încât, în cazul unei situații care ar impune din nou trecerea temporară în online, infrastructura necesară există.

Liceele tehnologice, în fața unei probleme tot mai mari

Un alt subiect important abordat în emisiune a fost situația învățământului tehnologic. În timp ce piața muncii are nevoie de instalatori, electricieni, mecanici auto și alți specialiști în meserii practice, elevii și părinții continuă să se îndrepte în principal către liceele teoretice.

Problema s-a văzut și la admiterea din acest an. Potrivit lui Ionel Florian Lixandru, liceele teoretice și-au ocupat clasele în proporție de aproximativ 99%, în timp ce, la nivelul învățământului tehnologic din București, au fost eliminate 67 de clase din proiectul inițial de școlarizare, după ce acestea nu au atras suficienți elevi.

Schimbarea este cu atât mai importantă cu cât, începând din acest an, elevii nu mai intră în școala profesională în forma cunoscută până acum, ci în liceu tehnologic. După trei ani, aceștia pot obține un certificat de calificare profesională de nivel 3, iar cei care continuă patru ani pot obține și diploma de bacalaureat, alături de certificarea profesională.

Inspectorul consideră că este nevoie de o strategie națională care să stabilească mai clar rolul învățământului tehnologic în sistemul educațional. Problema nu este însă doar a școlilor, ci și a mentalității familiilor. Potrivit lui Lixandru, mulți părinți își doresc în continuare ca propriii copii să urmeze un liceu teoretic și apoi o facultate, în timp ce meseriile tehnice sunt privite ca o variantă secundară.

Paradoxul este că piața muncii transmite un mesaj diferit: oamenii care știu să facă lucruri practice sunt din ce în ce mai căutați.

Un Bacalaureat diferit pentru generația 2026

Elevii care au intrat anul acesta în clasa a IX-a vor fi și prima generație care va susține noua formă de Bacalaureat. Examenul va aduce modificări atât în ceea ce privește evaluarea competențelor, cât și probele scrise. Pe lângă competențele de comunicare în limba română, elevii vor avea evaluări pentru două limbi moderne și pentru competențele digitale. Vor exista, de asemenea, trei probe scrise evaluate cu note și o probă de verificare a competențelor de bază, evaluată cu „admis” sau „respins”.

Pentru actualii elevi de clasa a IX-a, schimbarea nu este una imediată, dar va deveni una dintre cele mai importante provocări ale generației lor pe parcursul liceului.

Elevii pot avea un cuvânt mai important de spus în alegerea materiilor

Noile planuri-cadru aduc și o ofertă mai generoasă de discipline opționale. Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii poate ajunge până la 30%, ceea ce le oferă unităților de învățământ mai mult spațiu pentru cursuri adaptate intereselor elevilor.

Printre disciplinele care pot fi introduse se numără și astronomia, iar Inspectoratul Școlar al Municipiului București a contribuit la elaborarea unor opționale care au fost aprobate și incluse în oferta națională. Ideea de bază este ca opționalul să fie ales în funcție de interesul real al elevilor, nu doar pentru completarea normei unui profesor.

Uniforma, posibilă soluție pentru bullying?

La finalul discuției, inspectorul școlar general a comentat și posibilitatea reintroducerii uniformelor în școli. Măsura este una sensibilă, mai ales pentru elevi și părinți, însă unul dintre argumentele aduse în favoarea ei este reducerea diferențelor vizibile dintre copii și, implicit, a unor situații de bullying.

Lixandru consideră însă că o astfel de măsură trebuie să fie însoțită de sprijin financiar din partea autorităților, astfel încât costul uniformei să nu devină o povară pentru familii.

Noul an școlar vine, așadar, cu mai mult decât un nou set de manuale și programe. Pentru elevii care intră acum în clasa a IX-a, începe o perioadă în care se schimbă inclusiv modul în care vor fi evaluați la finalul liceului. Iar pentru sistemul educațional din București, provocarea rămâne aceeași: să țină pasul cu tehnologia și cu piața muncii, fără să piardă din vedere ceea ce inteligența artificială nu poate înlocui — relația umană dintre profesor și elev.

Autor: Denisa Radu