Libertatea presei în fața noilor tehnologii. Este inteligența artificială o amenințare?

Libertatea presei ca principiu

Ziua de 3 mai nu schimbă ritmul unei redacții, dar pune în lumină un principiu fără de care jurnalismul nu funcționează. Este o reamintire publică a unei condiții esențiale pentru existența presei. Sensul libertății rămâne legat de responsabilitatea zilnică a jurnalistului și de rolul presei în societate.

„În primul rând, vorbim de libertatea presei, nu de presa liberă, deci vorbim de principiu. Este bine să ne aducem aminte din când în când că există acest principiu al libertății, fără de care presa nu-și merită numele. Nu este ziua în care presa este liberă, ci ziua în care, datorită UNESCO, lumea își rezervă un moment să se gândească la cât de importantă este libertatea presei.” Ioana Avădani  – Președintele Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI )

Jurnalismul nu înseamnă doar acces la publicare

Expansiunea rețelelor sociale a schimbat radical accesul la publicare. Oricine poate transmite informații, însă acest lucru nu echivalează cu jurnalismul.  Ceea ce face diferența sunt regulile, procesul de verificare a informației și responsabilitatea profesională.

„Faptul că oricine este liber să facă o fotografie, să scrie un text și să îl publice în spațiul public, prin intermediul rețelelor sociale, este o manifestare a libertății de exprimare, care este un drept fundamental al omului și, din punctul meu de vedere, dar și din punctul nostru de vedere instituțional, este mama tuturor drepturilor. (…)Ce are jurnalistul în plus față de libertatea de exprimare sunt standardele. Diferența dintre producătorul de conținut și jurnalist stă în asumarea acestor standarde, în respectarea lor și în aplicarea lor în zona profesională.”- Ioana Avădani  – Președintele Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI )

În paralel, accesul facil la distribuirea informației a creat o zonă în care granițele profesiei devin blurate. Publicul ajunge să consume conținut fără a putea distinge între surse verificate și materiale fără fundament.

„Cel puțin în online este un adevărat eldorado. Diferența dintre ceea ce este veridic și ceea ce este fals devine greu de făcut. La fel se întâmplă și pe rețelele sociale. Sunt oameni care s-au transformat în jurnaliști folosind urmăritori și agregatoare de inteligență artificială, dar asta se simte imediat. Nu poți face jurnalism fără un background solid în anumite domenii. După câteva minute de discuție, lipsa de substanță devine evidentă. În același timp, observ că vin din ce în ce mai puțini tineri entuziaști, iar cei care apar sunt foarte entuziaști, ceea ce este încurajator. Totuși, nu mai văd acel tip de implicare profundă, acea pasiune pe care o avem noi, cei de la această masă, când vine vorba de viitorul breslei.” – Cătălin Doscaș – Redactor șef – Buletin de București

Încrederea, resursa care se pierde cel mai ușor

Credibilitatea rămâne una dintre cele mai sensibile trăsături ale jurnalismului. Se construiește în timp, dar se pierde rapid. În lipsa ei, orice informație devine suspectă, indiferent de conținut.

„Cred în egală măsură că și jurnalismul și starea de bine într-o societate sunt date de nivelul de încredere. Dacă nivelul acesta de încredere nu este la un standard, să spunem, acceptabil, lucrurile nu au cum să funcționeze.

(…) În jurnalism, mă rog, care se propășește de 30 de ani pe meleagurile dâmbovițene, se cam pierde zilnic. Dacă jurnalistul nu inspiră încredere, există o problemă majoră.”

 Abundența de informație, noua formă de cenzură

Volumul mare de informații nu așază adevărul pe masă. Dimpotrivă, poate crea confuzie și blocaj. În absența mecanismelor de filtrare, utilizatorul ajunge să evite complet informația. Astfel, excesul devine noua formă de cenzură.

„Această abundență de informații este noua formă de cenzură. Nu mai vine cineva să-ți spună ce să spui, dar zgomotul permanent duce la pierderea informației cu sens. Oamenii dezvoltă strategii de evitare, unii aleg să nu mai consume deloc informație, ceea ce nu este o soluție.

(…)Soluția este dezvoltarea mecanismelor de gândire critică. Te vei trezi cu foarte multe informații și trebuie să decizi ce intră și ce respingi. Oamenii aleg pe cine cred pe mai multe criterii și nu există un adevăr obiectiv în toate situațiile. Aceste mecanisme trebuie educate și exersate.” – Ioana Avădani  – Președintele Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI)