Peste 1.000 de localităţi sunt în deficit de medici de familie

Articol de arionmihaela, 22 aprilie 2026, 13:29

Peste 1.000 de localităţi sunt în deficit de medici de familie; mortalitatea infantilă în rural este mult mai mare decât cea din mediul urban

Accesul echitabil la servicii de sănătate primară continuă să fie o provocare majoră în România.

Conform datelor publicate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, la 31 decembrie 2025,  1.055 de localităţi înregistrau un deficit de medici de familie.

Sunt necesari încă 1.473 de medici pentru acoperirea nevoilor existente.

În 2026, un număr de până la 60 de cabinete de medicină de familie din zone dezavantajate vor fi dotate cu aparatură medicală modernă.

Asta, în cadrul ediţiei a IV-a a celui mai mare program naţional de susţinere a medicinei de familie în mediul rural, “Primul pas spre sănătate”.

Dintre localităţile care înregistrează deficit de medici:

– 335 nu aveau medic de familie propriu, fiind deservite doar prin puncte de lucru ale medicilor din alte localităţi;

– 175 de localităţi nu beneficiau deloc de servicii de medicină de familie;

– restul localităţilor se confruntă cu un număr insuficient de medici raportat la populaţie.

Comparativ cu finalul anului 2024, situaţia rămâne practic neschimbată

– 1.057 localităţi cu deficit;

– 1.502 posturi necesare;

– 328 localităţi fără cabinet propriu, dar cu puncte de lucru;

– 181 localităţi complet neacoperite.

Larisa Mezinu-Bălan, Vicepreşedinte Casa Naţională de Asigurări de Sănătate:

Distribuţia medicilor de familie evidenţiază o inechitate clară între mediul urban şi cel rural. Acest fapt accentuează nevoia de consolidare a asistenţei medicale primare în comunităţile rurale. Există însă exemple de judeţe care reuşesc să atragă medici prin implicarea directă a autorităţilor locale şi printr-un dialog constant cu aceştia. Vedem medici care merg activ în consiliile judeţene, semnalând nevoile reale din comunităţi şi contribuind la conturarea soluţiilor. Sprijinul financiar, de unul singur, nu este suficient. Este nevoie de educaţie, infrastructură şi, mai ales, de implicarea reală a autorităţilor locale. Fără acest sprijin, va fi dificil să atragem tineri medici în mediul rural. Modele din Maramureş, Sibiu, Harghita sau Dolj ar putea fi preluate şi adaptate şi în alte judeţe.

Conf. Univ. Dr. Gindrovel Dumitra, Vicepreşedinte, Societatea Naţională de Medicina Familiei:

Este nevoie să construim un veritabil masterplan guvernamental pentru a atenua deficitul de personal.

La fel, pentru a favoriza un medic de familie tânăr să aleagă să îşi desfăşoare profesia în mediul rural.

Populaţia din mediul rural are dreptul la serviciile unui cabinet de medicină de familie. Domiciliul nu trebuie sa fie un criteriu de discriminare.

Este nevoie de investiţii în infrastructură, de gândirea unor strategii care să cuprindă soluţii pentru familia medicului.

Este nevoie destimulente financiare, dar şi deduceri fiscale suplimentare.

Sănătatea trebuie să rămână un drept fundamental şi pentru cetăţenii care locuiesc în mediul rural.

Datele privind utilizarea serviciilor medicale arată o presiune crescută asupra sistemului spitalicesc

Presiunea este cauzată inclusiv de accesul limitat la medicina primară.

În anul 2025, din totalul de 3.652.042 de cazuri de pacienţi externaţi după spitalizare continuă:

– doar 1.071.831 (sub o treime) s-au prezentat la spital cu trimitere de la medicul de familie;

– în timp ce 2.086.541 de cazuri au ajuns direct prin serviciile de urgenţă.

Aceste date evidenţiază rolul esenţial al medicului de familie în prevenţie, diagnostic precoce şi orientarea corectă a pacienţilor în sistemul de sănătate.

Lipsa accesului la servicii de medicină primară contribuie la utilizarea excesivă a serviciilor de urgenţă şi la supraîncărcarea spitalelor.

Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii România:

Accesul la medicul de familie nu ar trebui să fie un privilegiu, ci un drept garantat pentru fiecare persoană. Indiferent de locul în care trăieşte. Datele arată clar că este nevoie de intervenţii urgente şi coordonate pentru a reduce aceste inechităţi.

În acest sens, este esenţial să consolidăm medicina de familie, să sprijinim medicii care aleg să profeseze în comunităţile rurale.

Să dezvoltăm politici publice sustenabile care să asigure servicii medicale de bază pentru copii şi persoane dezavantajate.

În acest context, este esenţială dezvoltarea unor politici publice care să:

– stimuleze distribuţia echitabilă a medicilor în mediul rural şi în zonele defavorizate;

– susţină infrastructura cabinetelor de medicină de familie;

– încurajeze integrarea serviciilor comunitare şi a soluţiilor digitale în sănătate.

Accesul la servicii de sănătate primară reprezintă fundamentul unui sistem de sănătate eficient şi echitabil

Cu adăugarea acestor 60 de noi cabinete, vom ajunge la un total de 220 de cabinete dotate.

Amalia Fodor, Director Executiv Fundaţia OMV Petrom:

Prin programul Primul pas spre sănătate, aducem servicii medicale esenţiale pentru mamă şi copil mai aproape de comunităţile rurale.

Asigurarea accesului la serviciile de sănătate primară contribuie la reducerea decalajelor sociale.

Susţine obiectivul de reducere a ratei mortalităţii infantile, prin îngrijire de calitate, prevenţie şi sprijin încă din primele etape ale vieţii.

Ponderea medicilor de familie din totalul medicilor este mai mică faţă de majoritatea ţărilor UE.

În 2023, medicii de familie reprezentau 18% din totalul medicilor, sub nivelul majorităţii ţărilor UE şi sub media UE de 20%.

Aceasta reflectă două presiuni: interesul scăzut pentru medicina de familie în rândul absolvenţilor de medicină şi rata ridicată de pensionare în rândul medicilor de familie actuali.

Doi din cinci medici de familie au peste 60 de ani

Această tendinţă este probabil să continue, deoarece doi din cinci medici de familie au peste 60 de ani.

Medicii de familie lucrează în mare parte în cabinete individuale private, aflate în contract cu casele judeţene de asigurări de sănătate.

Rolul lor de filtrare a accesului la servicii şi de gestionare a bolilor cronice rămâne slab: pentru majoritatea afecţiunilor, pacienţii consultă medicii de familie în principal pentru a obţine trimiteri către specialişti, deoarece aria clinică de practică a acestora este limitată. Pentru anumite afecţiuni, pacienţii pot accesa direct medicii specialişti fără a trece mai întâi pe la medicul de familie.

România continuă astfel să se bazeze în mare măsură pe serviciile de specialitate şi pe cele spitaliceşti. În ciuda reformelor propuse în mod repetat pentru întărirea asistenţei primare, sistemul a rămas centrat pe spitale, cu un număr mare de paturi şi un nivel ridicat de activitate.

Cheltuielile ridicate pentru îngrijirea spitalicească reflectă progresele limitate în consolidarea asistenţei primare şi a prevenţiei.

Îngrijirea spitalicească consumă o proporţie mare şi în creştere din cheltuielile pentru sănătate din România, ajungând la 41% în 2023, al doilea cel mai ridicat nivel din UE. În schimb, ponderea alocată îngrijirii ambulatorii (20%) a fost a doua cea mai scăzută din UE, reflectând un sistem care se bazează pe servicii spitaliceşti solicitante din punct de vedere al resurselor.

Eforturile de consolidare a asistenţei primare au avut progrese limitate, iar o parte semnificativă a resurselor continuă să fie direcţionată către spitale.

Prin programul “Primul pas spre sănătate”, până la finalul anului 2026 vor fi dotate aproximativ 220 de cabinete de medicină de familie cu echipamente medicale utile în primul rând pentru monitorizarea sarcinilor, îngrijirea mamei si copilului, dar şi pentru întreaga comunitate.