Rogobete: Al treilea contract cu Pfizer a fost semnat fără o fundamentare clară a nevoii; cifrele – supraevaluate
Articol de arionmihaela, 1 aprilie 2026, 21:42
Al treilea contract cu Pfizer a fost semnat fără o fundamentare clară a nevoii, iar cifrele au fost supraevaluate, a declarat ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, miercuri, într-o conferinţă de presă.
În opinia sa, campania de vaccinare anti-COVID a reprezentat un eşec.
‘Se vede de la distanţă că dozele de vaccin doar de la Pfizer depăşesc cu mult populaţia României, inclusiv cu rapel’, a spus ministrul.
El a arătat că acea cantitate de 29 de milioane de doze nu mai era necesară din punct de vedere al sănătăţii publice, având în vedere că la acel moment, unele dintre vaccinurile comandate înainte începeau să expire, rata de vaccinare scădea, iar virusul nu mai era la aceeaşi intensitate ca în anii anteriori.
“Am spus că decizia Tribunalului de la Bruxelles se referă strict la cele 29 de milioane de doze care nu au mai fost comandate şi care nici nu au fost livrate în România, dar ele sunt parte din contractul semnat în anul 2021, luna mai. (…) Dar să ne aducem puţin aminte cum arătau lucrurile în anul 2022 spre final, respectiv 2023. Era un stoc de vaccinuri destul de mare. Vorbim de câteva milioane de doze care nu erau utilizate. Ba mai mult, începeau să expire. Rata de vaccinare a început să scadă. COVID-ul nu mai era la aceeaşi intensitate ca în anul 2020 şi 2021. Deci, prezenţa acestor multe milioane, vorbesc de 29 de milioane de doze, nu mai era necesară din punctul de vedere al sănătăţii publice. Nu vreau să zic că este corect sau că este greşit. (…) Ce este greşit, din punctul meu de vedere, este acea cantitate uriaşă care a fost semnată în mai 2021, care n-avea nicio legătură cu realitatea, care n-are nicio estimare medicală în directă legătură cu sănătatea publică sau cu rata de vaccinarea”, a explicat Rogobete.
El a susţinut că cele 29 de milioane de doze de vaccin Pfizer nu au fost comandate, ci au fost contractate şi conform contractului exista obligaţia de a fi achitate chiar dacă nu erau comandate.
“Dacă nu erau contractate în mai 2021, astăzi, România nu ar fi avut această sumă de 3 miliarde de lei de plătit. Este adevărat că în mai 2021 nu ştiam în ce direcţie va merge pandemia. Dar este evident că în mai 2021 ştiam sigur că populaţia ţării nu se va dubla, pentru că aceste doze de vaccin, comandate suplimentar faţă de celelalte doze, vorbim de aproape 30 de milioane de doze deja contractate. Şi mare atenţie: doar pentru Pfizer. Nu uitaţi: noi mai avem încă trei contracte cu alţi trei producători. Deci, discutăm despre o comandă de aproximativ 30 de milioane de doze pusă în mai 2021 peste o altă comandă de aproximativ 30 de milioane de doze”, a spus ministrul Sănătăţii.
Acesta a mai spus că în contextul de atunci, renegocierea nu însemna că România nu mai primeşte dozele. ‘Renegocierea era că le achiziţionăm cu un procent mai redus. Practic, ar fi trebuit să achiziţionăm cele 29 de milioane de doze, să le depozităm şi să plătim şi costul distrugerii dozelor respective. Deci, nu era neapărat un avantaj fiscal în momentul respectiv acea renegociere’, a afirmat ministrul Alexandru Rogobete.
Acesta a reamintit că este un dosar în curs la DNA în acest caz.
Alexandru Rogobete a declarat că decizia tribunalului din Bruxelles este o măsură executorie şi România va trebuie să plătească suma, indiferent dacă se face sau nu apel.
“Indiferent dacă se face apel sau nu, România va trebui să plătească această sumă. Dacă se câştigă în recurs în forma de apel, sigur că banii vor fi reîntorşi către România. Dar, da, este o măsură executorie. (…) Urmează în perioada următoare să analizăm toate aceste date, detaliile, cât înseamnă penalităţile, cum se vor calcula şi modul în care lucrurile se vor desfăşura în viitorul apropiat’, a mai arătat ministrul Alexandru Rogobete.
Un tribunal din Bruxelles a condamnat miercuri, în primă instanţă, Polonia şi România să plătească un sold restant pentru vaccinurile anti-COVID comandate de la grupul farmaceutic Pfizer/BioNTech, în valoare de 1,3 miliarde de euro şi, respectiv, 600 de milioane de euro, potrivit unui comunicat al instanţei, transmite AFP.
