Break the fake: Tendințe în dezinformarea climatică
Articol de Vicentiu Andrei, 11 martie 2026, 10:36
Flavia Durach, conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice și specialist în dezinformarea în mediul online, ne prezintă marca reportajelor de calitate: diversitatea surselor de informații!
Bine te-am regăsit!
Tu ți-ai format o părere cu privire la schimbările climatice? Dacă da, pe ce informații te-ai bazat? Un nou raport al Forumului pentru Informație și Democrație de la Paris evidențiază faptul că, în domeniul comunicării despre schimbările climatice, există multă dezinformare, în timp ce accesul la datele de mediu este limitat.
Deși cele mai recente date arată că lumea nu este pe traiectoria necesară pentru a limita încălzirea globală la o creștere de nu mai mult de 1,5°C, dezinformarea despre climă a devenit o nouă provocare în lupta pentru protejarea mediului. Condus de guvernele Braziliei și Armeniei în ultimele 12 luni, raportul cere în mod special reforma publicității online, protejarea jurnaliștilor care scriu despre problemele legate de mediu și măsuri pentru menținerea accesului la informații nepoluate de dezinformare.
Iată care sunt concluziile principale ale raportului, în urma unei munci de cercetare de un an de zile:
-
Campaniile sofisticate de dezinformare sunt din ce în ce mai bine finanțate, țintite și strategice, trecând de la negarea directă a problemelor la narațiuni care creează îndoială și întârzie acțiunea.
-
Piața lipsită de transparență a publicității online și modelele de afaceri ale marilor platforme încurajează răspândirea conținutului înșelător și dăunător.
-
Jurnaliștii de mediu, cercetătorii și apărătorii mediului se confruntă cu amenințări tot mai frecvente, hărțuire, violență și cu restrângerea spațiului civic.
-
Aceleași tactici apar în mai multe domenii, fiind folosite împotriva acțiunilor privind schimbările climatice, protecția biodiversității, controlul poluării și gestionarea terenurilor și a apei.
-
Companiile din sectorul combustibililor fosili și alți actori corporativi continuă să folosească greenwashing-ul și să influențeze procesele de decizie, ascunzând responsabilitatea și inducând publicul în eroare. Greenwashing-ul este o practică prin care o companie, organizație sau instituție se prezintă ca fiind mai responsabilă față de mediu decât este în realitate.
Tendințele agravante vin din zona de inteligență artificială. Conform aceluiași raport, unul dintre cele mai îngrijorătoare fenomene este proliferarea deepfake-urilor generate de AI, care pot face să pară că persoane cunoscute, inclusiv oameni de știință, politicieni sau activiști, spun sau fac lucruri pe care nu le-au spus sau făcut niciodată. Această tehnologie poate fi folosită pentru a discredita voci credibile din dezbaterea despre schimbările climatice, făcând mai dificil pentru public să aibă încredere în ceea ce vede sau aude. În același timp, poate întări convingeri false pe care oamenii le-au auzit deja.
Pe lângă deepfake-uri, inteligența artificială poate fi folosită pentru targetare, devenind un instrument important în răspândirea dezinformării. Prin utilizarea unor cantități mari de date despre comportamentul, preferințele și orientările politice ale oamenilor, algoritmii de inteligență artificială pot crea mesaje personalizate la extrem, astfel încât să fie mai convingătoare și să aibă șanse mai mari de a fi distribuite mai departe.
Atât pentru azi, rămâi cu București FM, sursa sigură de informații!
Ascultă-i rubrica „Break the fake! Informare despre dezinformare” în fiecare miercuri pe 98,3 FM de la 09:15, 13:40 și 18:30! Dacă ai pierdut-o, mai ai o șansă, sâmbătă la 09:20 sau duminică la 16:20.
