Break the fake: Emoții și algoritmi: cum se formează opiniile pe internet și de ce ne afectează
Articol de Vicentiu Andrei, 4 martie 2026, 09:51
Flavia Durach, conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice și specialist în dezinformarea în mediul online, ne prezintă marca reportajelor de calitate: diversitatea surselor de informații!
Bine te-am regăsit!
Pe internet și pe rețelele sociale, este important să fim capabili să distingem între informații propriu-zise și opinii. Dacă nu putem face asta, riscăm să ne lăsăm influențați de modul subiectiv în care interpretează alți oameni, fie ei și lideri de opinie, evenimentele.
O rețea internațională formată din peste 200 cercetători din 40 de țări (inclusiv România), dedicată studiului opiniei publice, au publicat recent un Manifest din care redau câteva idei-cheie care ne ajută să înțelegem mecanismele formării opiniei în mediul online. Manifestul a fost scris în contextul proiectului cu finanțare europeană „Opinion”.
Felul în care oamenii își exprimă opiniile, le împărtășesc cu alții și percep opiniile celorlalți influențează profund modul în care funcționează societatea.
În mediul digital, însă, lucrurile devin mult mai complicate. Nu este vorba doar despre volumul uriaș de opinii, ci și despre faptul că platformele online distorsionează vizibilitatea acestora. Algoritmii pot favoriza opinii minoritare, atunci când împing în față conținutul senzaționalist sau înșelător, dându-i astfel o greutate artificială. În același timp, platformele favorizează formarea camerelor de ecou, adică a unor bule în care oamenii sunt animați de percepții distorsionate și refuză orice alte perspective.
Iată câteva lucruri de care trebuie să fim conștienți:
1. Opiniile exprimate nu sunt același lucru cu opiniile reale. Ceea ce spun oamenii în public poate fi foarte diferit de ceea ce cred ei cu adevărat în privat. Exprimarea unei opinii poate fi un gest strategic, condiționat de convingerile, obiectivele și interesele persoanei, normele sociale, regulile platformelor. Pentru a înțelege corect opiniile online, trebuie analizat nu doar mesajul în sine, ci și contextul în care apare. Doar astfel putem identifica intențiile din spate, cum ar fi persuasiunea, provocarea sau semnalarea unor credințe și identități de grup.
2. Nu toate opiniile au aceeași greutate. Unele opinii cântăresc mai mult decât altele în ochii publicului, fie pentru că cel care ele exprimă are vizibilitate sau putere, fie pentru că par mai relevante prin artificii retorice sau prin apelul la emoții. Astfel, câteva voci, cu resursele potrivite, pot ajunge să acopere le acopere pe celelalte.
3. Inteligența artificială schimbă regulile jocului. Capacitatea avansată a AI de a analiza limbajul în context o face un instrument foarte puternic pentru a înțelege dinamica opiniilor la scară mare – cum este cazul rețelelor sociale. Dar aceste sisteme nu sunt neutre. Ele pot prelua și amplifica perspectivele subiective și stereotipurile pe care noi, oamenii, le manifestăm deja și pe care aplicațiile AI le „învață” direct din datele pe care sunt antrenate.
Înțelegerea modului în care se formează opiniile în acest nou context nu este doar un exercițiu pentru cercetători, ci este esențială pentru sănătatea societății și pentru fiecare dintre noi, ca membri în societate. Mai mult, înțelegerea opiniilor din mediul digital ne permite să ne protejăm de campaniile de manipulare și influențare, să luăm decizii mai bune și să anticipăm mersul societății dincolo de ce vedem pe internet.
Atât pentru azi, rămâi cu București FM, sursa sigură de informații!
Ascultă-i rubrica „Break the fake! Informare despre dezinformare” în fiecare miercuri pe 98,3 FM de la 09:15, 13:40 și 18:30! Dacă ai pierdut-o, mai ai o șansă, sâmbătă la 09:20 sau duminică la 16:20.
