Preşedinţii Curţilor de Apel îi cer şefului statului să trimită la reexaminare în Parlament legea pensiilor magistraţilor

Articol de arionmihaela, 20 februarie 2026, 18:34

Preşedinţii celor 16 Curţi de Apel din ţară i-au trimis şefului statului, Nicuşor Dan, un memoriu prin care îi solicită ca, înainte de promulgare, să trimită spre reexaminare în Parlament legea pensiilor magistraţilor, susţinând că Justiţia riscă să intre ‘într-un colaps sistemic’.

Şefii Curţilor de Apel au transmis că solicitarea lor se referă la alte aspecte ale legii decât cele analizate de Curtea Constituţională, iar preşedintele are un rol esenţial în procedura de promulgare, nu unul ‘pur decorativ’.

‘Prezentul memoriu are ca scop reliefarea acelor aspecte care intră în competenţa de analiză a preşedintelui României, referitoare la oportunitatea reglementării, precum şi a aspectelor de legalitate ce nu au făcut obiectul controlului a priori de constituţionalitate cu privire la legea menţionată. Subliniem că solicitarea noastră nu repune în discuţie aspectele statuate prin Decizia CCR din data de 18.02.20261, nepublicată la momentul redactării prezentului memoriu, pronunţată în controlul a priori de constituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. În acest context şi în lumina jurisprudenţei CCR referitoare la art.77 alin.(2) din Constituţie
(ex.Decizia nr.30/2016), subliniem că rolul preşedintelui României în procedura de promulgare a legii este unul esenţial, iar nu unul pur decorativ, şeful statului având competenţa constituţională de a verifica el însuşi legea în raport cu respectarea exigenţelor de oportunitate, de reflectare a unei
justificări reale sociale, economice sau politice în adoptarea unui act normativ, precum şi a exigenţelor corelării legii cu ansamblul reglementărilor interne şi armonizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia europeană şi cu tratatele internaţionale la care România este parte, precum şi cu jurisprudenţa CEDO’, se arată în memoriul trimis Administraţiei Prezidenţiale.

Potrivit semnatarilor, o intervenţie legislativă precum cea în discuţie este de natură să genereze îndoieli legitime în percepţia justiţiabililor cu privire la protecţia magistraţilor faţă de presiuni externe, afectând astfel garanţiile de independenţă.

‘Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a statuat că statele membre sunt ţinute să respecte obligaţiile care le revin din dreptul Uniunii, în special atunci când prevăd modalităţile de stabilire a remuneraţiei şi a pensiilor judecătorilor. (…) Articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE impune statelor membre obligaţia de a asigura protecţie jurisdicţională efectivă în domeniile reglementate de dreptul Uniunii. (…) Această obligaţie implică garanţii de independenţă a instanţelor naţionale, independenţă ce face parte integrantă din dreptul fundamental la un proces echitabil consacrat de articolul 47 din Carta UE. Menţinerea independenţei judecătorilor este ‘primordială’ pentru asigurarea statului de drept, iar cerinţa independenţei ţine de conţinutul esenţial al dreptului la o cale de atac eficientă’, transmit Curţile de Apel.

Preşedinţii Curţilor de Apel explică faptul că, în ipoteza adoptării proiectului de lege iniţiat de Guvernul Bolojan, vor exista discrepanţe
majore între magistraţii pensionaţi înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 282/2023, magistraţii pensionaţi după intrarea în vigoare şi viitorii magistraţi pensionari.

‘Se ajunge, aşadar, la o situaţie absurdă, ca, într-un interval de aproximativ 3 ani, judecătorul de judecătorie care a ieşit la pensie, sub imperiul Legii nr.303/2004, în vigoare în anul 2023, şi chiar în condiţiile actualei Legi nr. 282/2023 (18.466 lei/16.157 lei), să aibă o pensie aproape egală cu cea a unui judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care ar ieşi la pensie, în condiţiile prevăzute de acest proiect de lege şi anume de 19.268 lei. În consecinţă, este de netăgăduit că diminuarea succesivă a cuantumului pensiei de serviciu (în medie, cu peste 45%), într-o perioadă foarte scurtă de timp (mai puţin de 3 ani) în condiţiile în care, potrivit proiectului de lege, este necesară şi realizarea unui stagiu de cotizare mult mai mare, de 35 de ani de vechime efectivă în muncă, din care 25 de ani vechime în magistratură (faţă de 25 de ani vechime în magistratură, iniţial), nu respectă, în mod evident, standardele reţinute constant în jurisprudenţa CJUE, şi anume un venit din pensie cât mai apropiat de ultimul venit din timpul activităţii’, se mai arată în memoriu.

În continuare, judecătorii de plâng de faptul că, spre deosebire de celelalte categorii profesionale, şi chiar prin raportare la
omologii lor din celelalte state membre UE, magistraţii români sunt supuşi ‘celui mai drastic regim’ de interdicţii şi incompatibilităţi.

Astfel, magistraţilor le este interzis: să desfăşoare activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse; să desfăşoare activităţi de arbitraj în litigii civile sau de altă natură; să aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare sau control la societăţi, instituţii de credit sau financiare, societăţi de asigurare/reasigurare, societăţi naţionale sau regii autonome; să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic.

Mai departe, judecătorii susţin că, prin eliminarea pensiei de serviciu sau reducerea ei în mod ‘drastic’, magistraţii sunt ‘vădit’ discriminaţi în raport cu alte categorii de funcţionari publici/înalţi demnitari cu o salarizare similară sau chiar mai mare decât cea de care beneficiază magistraţii, fără ca aceştia din urmă să fie compensaţi, în mod proporţional, corespunzător ‘absenţei unor drepturi fundamentale’, pe o perioadă îndelungată de timp, cel puţin 35 de ani, perioadă în care nu le este permis să îşi procure venituri suplimentare.

‘Dacă mai adăugăm şi faptul că, după cum rezultă din toate rapoartele/statisticile oficiale, în mod constant, în ultimii 30 de ani, magistraţii români au fost nevoiţi să gestioneze şi să soluţioneze un număr mult mai mare de dosare în comparaţie cu omologii lor din statele europene/membre UE, în condiţii improprii (spaţii insuficiente, de ex. la nivelul Curţii de Apel Bucureşti şi a instanţelor arondate sunt şi câte 6 – 7 judecători într-un birou), a unui deficit major şi constant de judecători/personal auxiliar, subdimensionarea schemelor de personal, inexistenţa sau existenţa unui număr foarte redus de asistenţi ai judecătorului, lipsa de preocupare sau doar eşecul guvernanţilor în a asigura condiţii decente de lucru pentru magistraţi, incapacitatea legiuitorului de a asigura un cadru legislativ previzibil, coerent (inflaţia legislativă şi necorelarea textelor legale este una din cauzele care îngreunează semnificativ activitatea judecătorilor), considerăm că, ţinând seama de toate aceste împrejurări relevante, adoptarea acestui act normativ depăşeşte cu mult ceea ce este adecvat, necesar şi proporţional pentru atingerea obiectivului urmărit’, completează judecătorii.

În plus, ei consideră că este nejustificată şi discrepanţa ‘semnificativă’ între regimul pensiilor magistraţilor şi cel al judecătorilor Curţii Constituţionale, în condiţiile în care aceştia din urmă au un mandat de cel mult 9 în funcţia de judecător.

‘Aşadar, regimul pensiilor de serviciu ale judecătorilor CCR este unul deosebit de favorabil, comparativ cu magistraţii de carieră, deoarece aceştia din urmă au deja un cuantum al pensiei mai mic şi condiţii de vârstă/stagiu de cotizare diferite, iar urmare a intrării în vigoare a noii legi, vor avea un cuantum al pensiei semnificativ redus, în comparaţie cu cuantumul pensiei de serviciu a judecătorilor CCR, deşi aceştia din urmă sunt supuşi unui regim de interdicţii şi incompatibilităţi pe o perioadă de cel mult 9 ani (cât timp îşi exercită mandatul), spre deosebire de magistraţii de carieră, supuşi unui regim draconic de interdicţii şi incompatibilităţi, pe parcursul întregii cariere profesionale, respectiv pentru minim 35 de ani’, se precizează în memoriu.

În încheiere, preşedinţii Curţilor de Apel menţionează că proiectul de lege iniţiat de Guvernul Bolojan va produce efecte ‘grave’ asupra funcţionării sistemului judiciar.

‘Creşterea, din nou, a vârstei de pensionare a magistraţilor şi eliminarea pensiei de serviciu nu doar că riscă să genereze alte plecări din sistemul judiciar, ci transformă profesia de magistrat într-una neatractivă pentru noile generaţii de profesionişti ai dreptului. Deficitul mare de magistraţi, numărul de patru ori mai mare decât media europeană al dosarelor înregistrate pe rolul instanţelor şi imposibilitatea de recrutare de personal au fost în mod constant aduse în atenţia publică, fiind ignorate de celelalte puteri în stat, singura preocupare manifestată în acest sens fiind aceea a afectării statutului magistratului. În raport de consecinţele directe asupra protejării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor şi a soluţionării cauzelor într-un termen rezonabil, având în vedere volumul ridicat de activitate, complexitatea activităţii şi riscurile de exod din profesie, justiţia din România ea însăşi riscă să intre într-un colaps sistemic inevitabil. În acelaşi timp, eliminarea pensiilor de serviciu transformă statutul magistraţilor într-o pur ipotetică ‘garanţie’ a independenţei acestora, nesusţinută de realitate’, este mesajul transmis preşedintelui Nicuşor Dan.