Soluții smart pentru București: cum ajungem la un oraș care funcționează
Cum ar arăta un București smart? Cel mai probabil ar fi un oraș în care traficul scade, serviciile sunt clare și tehnologia lucrează pentru oameni. Vorbim despre ce înseamnă cu adevărat un oraș smart și cum poate deveni Capitala un loc mai prietenos cu viața de zi cu zi, cu Eduard Dumitrașcu, Președintele Asociației Române pentru Smart City, invitatul Ioanei Brușten În Comunitate.
Articol de Monica Liche, 21 ianuarie 2026, 16:15
Șapte primari, șapte strategii
Eduard Dumitrașcu subliniază că una dintre explicațiile-cheie pentru disfuncționalitățile Capitalei este arhitectura administrativă: șase sectoare plus Primăria Generală, cu priorități diferite și proiecte care nu se leagă. E un diagnostic pe care îl înțelege oricine, atunci cân trece dintr-un sector în altul.
“Problemele structurale sunt multiple. În primul rând, dacă vorbim de București așa cum îl știm astăzi, din punct de vedere administrativ, avem șapte orășele într-unul, avem șapte primari, șase de sector plus un primar al capitalei, cu șapte strategii, șapte abordări și, din păcate, nu avem o coeziune.”
Fără viziune comună, capitala sucombă sub propriile probleme
În discuția despre București, problemele punctualeprecum trafic, termoficare, șantiere, ajung adesea să acopere problema de fond: lipsa unei direcții unice după care orașul să fie administrat. Eduard Dumitrașcu mută accentul de la cine e vinovat la cum funcționează sistemul, și ne arată că într-o regiune care produce o parte uriașă din economia țării, fragmentarea deciziei publice devine ea însăși un obstacol. Chiar și cu administrații „bine intenționate”, spune el, fără o viziune comună și fără un numitor comun al proiectelor, Bucureștiul rămâne un puzzle de strategii care nu se întâlnesc.
“O altă problemă, și cu asta am și început întâlnirea noastră de astăzi, discuția noastră de astăzi, este cea legată de lipsa unei viziuni comune. Noi nu vorbim aici despre un municipiu simplu, vorbim despre capitala țării, care generează aproape 30% din PIB, regiunea București-Ilfă, generează aproape 30% din PIB, unde avem aceste administrații locale bine intenționate să ne înțelegem, dar cu abordări prea diferite, fără un numitor comun.
(…) Deci trebuie să ne întoarcem toți la aceeași masă, repet, cu viziuni diferite trebuie să stăm la aceeași masă, din partide diferite trebuie să ne întoarcem la aceeași masă, altfel Bucureștiul, eu cred că va sucomba cumva sub propriile probleme.”
Criza din această iarnă devine dovada că nu înțelegem viitorul
Discutăm în fiecare zi despre modernizare, digitalizare și fonduri europene, dar realitatea de la nivelul blocului rămâne, uneori, brutal de simplă. Sunt mii de oameni care în aceste zile trăiesc încă fără confortul de bază, ca într-o întoarcere forțată în timp. Eduard Dumitrașcu folosește imaginea „anilor ’80” ca să sublinieze contrastul dintre ambițiile declarate ale orașului și capacitatea lui de a livra servicii esențiale.
“Gândiți-vă că avem, dacă nu mă înșel, astăzi când noi vorbim, cred că sunt 1.500 de blocuri, astăzi, 21 ianuarie 2026, sunt 1.500 de blocuri care trăiesc probabil ca în anii 80. Deci, dovedim 40 de ani mai târziu că știm să ne întoarcem în timp. Nu știu dacă putem dovedi că înțelegem viitorul, că înțelegem fondurile europene, că înțelegem noile tehnologii și că înțelegem nevoia acestei strategii. Și dacă ne ambiționăm, cred că știm să și blocăm Bucureștiul. Cred că ne pricepem și la asta. Sper să nu ajungem acolo.”
“Gândiți-vă că avem, dacă nu mă înșel, astăzi când noi vorbim, cred că sunt 1.500 de blocuri, astăzi, 21 ianuarie 2026, sunt 1.500 de blocuri care trăiesc probabil ca în anii 80. Deci, dovedim 40 de ani mai târziu că știm să ne întoarcem în timp. Nu știu dacă putem dovedi că înțelegem viitorul, că înțelegem fondurile europene, că înțelegem noile tehnologii și că înțelegem nevoia acestei strategii. Și dacă ne ambiționăm, cred că știm să și blocăm Bucureștiul. Cred că ne pricepem și la asta. Sper să nu ajungem acolo.”