Schimbări majore pentru examenul de Bacalaureat din 2030

Examenul național de Bacalaureat, cunoscut ca examenul maturității, va avea o nouă structură. Cu toate acestea, există modificări care nu-i încântă pe unii elevi din România.

Ministerul Educației și al Cercetării a inițiat un proiect de restructurare a examenului pentru anul 2030. Printre modificări se numără susținerea a patru probe scrise, și nu trei. Matematica nu mai este o probă obligatorie pentru elevii de la profilele tehnologic și științele naturii, iar religia devine disciplină de studiu la alegere pentru examen. Cei de la filologie vor susține la a doua probă un examen la o limbă modernă studiată în școală, în loc de istorie.

Am stat de vorbă cu câțiva elevi din Capitală pentru a afla opinia lor legat de aceste reforme și ce ar aduce nou la acest examen.

„Ne-ar plăcea ca pe viitor aceste decizii care se iau să fie foarte bine gândite”

Contactat prin telefon, vicepreședintele Consiliului Național al Elevilor, Ștefan Ioniță, a declarat pentru București FM că organizația pe care o reprezintă apreciază dorința de schimbare, însă probele propriu-zise nu oferă o diferență atât de mare:

„Pe tot ceea ce înseamnă partea de învățământ teoretic, am observat faptul că există îmbunătățiri deoarece ele vor aduce un aport în ceea ce privește cultura generală a elevilor. Într-adevăr, sunt și câteva lucruri pe care noi am vrea să le vedem modificate. Ne-ar plăcea ca pe viitor aceste decizii care se iau să fie foarte bine gândite”. 

CNE a transmis într-un comunicat de presă că organizația nu susține introducerea religiei ca disciplină eligibilă în cadrul examenului național de bacalaureat și sunt de părere că elevii de la filologie ar trebui să aleagă între istorie și limbă modernă pentru proba obligatorie de profil.

„Considerăm că istoria trebuie să își păstreze un rol important în arhitectura examenului de bacalaureat, mai ales într-un context social în care cultura democratică, înțelegerea fenomenelor politice și sociale și combaterea dezinformării devin tot mai relevante”, se mai arată în comunicat.

„Îmi pare rău, dar eu prin ordin de ministru nu pot contrazice o lege superioară”

Echipa București FM l-a contactat și pe directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare din cadrul MEC, Bogdan Cristescu, pentru a primi o reacție la poziția CNE.

„Sunt efecte ale legii. Religia este prevăzută în legea învățământului preuniversitar. Limba modernă la proba scrisă, la filologie, este prevăzută, din nou, în lege. Îmi pare rău, dar eu prin ordin de ministru nu pot contrazice o lege superioară. Dacă este cazul, recomandarea de bază este să se introducă un amendament în legea învățământului preuniversitar, dacă vor găsi această susținere. La nivel intern în minister putem face propunerea promovării unui astfel de amendament, însă este o decizie de politică educațională, nu la nivelul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare”.

Bogdan Cristescu a mai precizat că aceste schimbări ale examenului de Bacalaureat au apărut ca urmare a efectelor legii învățământului preuniversitar din 2023, existând un articol care detaliază foarte mult aspecte legate de examen.

Cum va arăta examenul maturității în 2030?

La probele de competență există o singură modificare. Vor fi în continuare susținute probele orale la limba română și la limba maternă pentru elevii care studiază în limbile minorității naționale, însă la evaluarea competențelor lingvistice, absolvenții de liceu vor fi testați la două limbi. Va fi câte o probă pentru fiecare limbă modernă studiată. Cât despre evaluarea competențelor digitale, aceasta nu se modifică.

Cele mai multe modificări sunt la probele scrise. Probele la română și la limba maternă nu au modificări, însă la proba obligatorie a profilului sunt de precizat câteva. La profilul științele naturii, elevii pot alege să dea examenul la biologie, fizică sau chimie. La filierele umane, cei de la științe sociale vor da în continuare bacalaureatul la istorie, iar cei de la filologie vor susține examenul la o limbă modernă. Cât despre filierele vocaționale și tehnologice, candidații vor da proba scrisă la o disciplină de specialitate.

A treia probă rămâne cunoscuta probă la alegere, însă este urmată de o altă probă cu același criteriu. La a patra probă de scris, absolvenții filierelor umaniste vor avea de ales între matematică, fizică, chimie sau biologie, iar cei care au terminat un profil de real vor alege istorie, geografie, logică, psihologie, sociologie, economie și educație antreprenorială, filosofie sau religie.

Autor: Andy Ciotir