VIDEO| Întoarcerea la muncă după vacanță: cum gestionăm „depresia” post-sărbători, stresul taxelor și presiunea rezoluțiilor de Anul Nou

Articol de bucurestifm, 12 ianuarie 2026, 11:22

Prima zi de lucru după o vacanță lungă vine, pentru mulți români, cu un amestec de oboseală, anxietate și lipsă de motivație. După sărbători legate, timp petrecut cu familia și un ritm mai lent, revenirea bruscă la programul alert de muncă poate accentua stări de disconfort emoțional, uneori etichetate drept „depresie” post-vacanță.

Invitată în matinalul „Bună dimineața, București” de la București FM, psihologul clinician Eliza Cosma a explicat de ce această tranziție este dificilă și ce putem face concret pentru a o gestiona mai ușor.

De ce ne este greu să revenim la ritmul de muncă

„Trăim într-o societate permanent conectată, într-o stare de alertă continuă. Telefonul vibrează, notificările nu se opresc, iar relaxarea nu mai vine natural”, explică psihologul. În vacanță, organismul are nevoie de timp pentru a intra într-o stare de calm, iar la întoarcere, de același timp pentru a se reactiva.

Spre deosebire de generațiile anterioare, care aveau activități repetitive și rutine sezoniere, oamenii de astăzi funcționează pe un model „accelerare – pauză – accelerare”, ceea ce obosește sistemul nervos. Soluția nu este o vacanță mai lungă, ci aducerea unor obiceiuri din vacanță în viața de zi cu zi: plimbări, timp petrecut afară, pauze reale, activități care nu au scop productiv.

Rezoluțiile de Anul Nou: între presiune și realism

Un alt factor de stres specific începutului de an este presiunea rezoluțiilor. Eliza Cosma atrage atenția că nu este obligatoriu să avem obiective mari sau spectaculoase. „Nu este o greșeală să nu îți setezi obiective. Important este ca, dacă o faci, ele să fie realiste și adaptate vieții tale”, spune psihologul.

Problema apare atunci când ne comparăm cu ce vedem pe rețelele sociale. „Vedem doar rezultatul, nu munca din spate: echipe, resurse, timp, bani. Asta ne face să ne setăm obiective nerealiste.”

Soluția propusă este tehnica pașilor mici: obiective pe termen scurt, ușor de atins, care nu suprasolicită creierul și nu duc la sentimentul de eșec. De exemplu, nu „merg zilnic la sală”, ci „merg o dată săptămâna aceasta”. „Când nu ne respectăm propriile promisiuni, ne pierdem încrederea în noi. Asta duce rapid la auto-etichetare: «sunt leneș», «nu sunt capabil».”

Lene sau nevoie reală de odihnă?

Psihologul atrage atenția asupra tendinței de a eticheta rapid stările noastre: lene, procrastinare, lipsă de voință. De multe ori, însă, corpul cere reîncărcare, nu disciplină.

„Este important să facem diferența între ce simțim noi cu adevărat și ce preluăm din jur. Oboseala poate fi uneori împrumutată – din mediul în care trăim, din discursul celor din jur.”

Această „contaminare emoțională” apare din nevoia de apartenență și conexiune, iar soluția este observarea conștientă a propriilor gânduri și senzații.

Disciplina și rutina – aliați ai creierului

Revenirea la muncă este mai ușoară pentru cei care au rutine clare. Disciplina nu înseamnă constrângere, ci reducerea efortului decizional.

„Creierul are o capacitate limitată de a lua decizii. Când lucrurile devin repetitive, intrăm pe pilot automat și consumăm mai puțină energie.”

De aceea, începuturile – un job nou, un mediu nou – sunt mult mai solicitante psihic decât continuitatea.

Stresul taxelor și nevoia de „a rezolva”

Discuția a atins și un subiect sensibil pentru începutul de an: plata taxelor și impozitelor. Potrivit psihologului, graba de a „rezolva totul” ține de factori culturali și istorici.

„Venim dintr-o mentalitate de obediență și frică de autoritate. Mulți oameni simt nevoia să plătească imediat ca să scape de o presiune psihică.”

Uneori, rezolvarea problemelor mici este o formă de evitare a celor mari: lipsa de sens, nemulțumirea profesională, oboseala emoțională.

Trei lucruri simple pe care le putem face chiar azi

La finalul emisiunii, Eliza Cosma a oferit trei recomandări practice pentru o tranziție mai blândă după vacanță:

• Luați pauze reale – chiar și 5 minute pe zi, în care să nu faceți nimic productiv. Nu este lene, este reglare.
• Conectați-vă cu colegii – ascultați fără să interveniți, fiți prezenți. Este un exercițiu de reconectare și siguranță.
• Scrieți sau înregistrați gândurile – journaling sau note vocale. Claritatea apare când scoatem gândurile din minte.

„Obiectivele realiste, pașii mici și contactul cu realitatea ne ajută să traversăm mai ușor această perioadă. Nu trebuie să facem totul deodată.”

Autor: Cornel Munteanu