Consolidarea clădirilor cu risc seismic – 14 şantiere în lucru, iar pentru trei a fost convocată recepţia
Lucrări de consolidare la 14 clădiri se desfăşoară în prezent în Bucureşti, iar pentru trei a fost convocată recepţia la terminarea lucrărilor, a declarat Andreea Cel Mare, şef serviciu la Administraţia Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS).
Articol de bucurestifm, 4 martie 2026, 17:24
De asemenea, pentru alte 11 imobile au fost încheiate contracte sau urmează să fie încheiate în perioada imediat următoare, a precizat Andreea Cel Mare în cadrul sesiunii ‘Protecţia seismică după 50 de ani în România’, organizată la Biblioteca Academiei Române.
„Instituţia noastră derulează în acest moment aproximativ 185 de obiective, cele mai multe în Programul naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, derulat de Ministerul Dezvoltării. Avem 76 de cereri de finanţare aprobate, în valoare totală de peste 2,5 miliarde de lei. Dintre acestea, am obţinut autorizaţia de construire şi am elaborat documentaţiile tehnice de execuţie pentru şase imobile. Avem şase contracte de finanţare semnate în acest moment în programul naţional: două şantiere în desfăşurare şi patru şantiere în pregătire. Avem contracte încheiate de lucrări, dar urmează să mutăm proprietarii şi să evacuăm imobilele”, a spus ea.
În ceea ce priveşte PNRR, au fost semnate 17 contracte de finanţare, iar în prezent şase şantiere sunt în desfăşurare.
Andreea Cel Mare a explicat că etapele premergătoare începerii propriu-zise a lucrărilor durează cel puţin doi ani, existând şi situaţii în care acestea s-au întins pe parcursul a patru ani. Obţinerea avizelor durează aproximativ un an, iar în unele cazuri mutarea proprietarilor în locuinţe de necesitate a durat 11-12 luni.
Astfel, etapele premergătoare includ: încheierea convenţiei cu asociaţiile de proprietari, expertiza tehnică, auditul energetic, documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţie, obţinerea avizelor, aprobarea indicatorilor tehnico-economici, documentaţia tehnică pentru obţinerea autorizaţiei de construire, obţinerea autorizaţiilor, pregătirea proiectului tehnic pentru licitaţie, desfăşurarea licitaţiei şi relocarea proprietarilor în locuinţe de necesitate.
Cristian Erbaşu, reprezentant al Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii, a atras atenţia că potenţialul de proiectare şi de execuţie este redus în România. De asemenea, interesul pieţei este ‘extrem de scăzut’ în domeniul consolidării, din cauza rentabilităţii reduse.
El a pledat pentru consolidări minimale, astfel încât să fie evitat, în primul rând, riscul prăbuşirii clădirilor. În acest sens, a atras atenţia asupra faptului că au fost consolidate doar câteva zeci de clădiri, în condiţiile în care există peste 400 de construcţii încadrate în clasa I de risc seismic.
„Acolo unde, în urma evaluării rapide, se hotărăşte că trebuie făcute expertize rapide, să se facă. Iar ulterior să fie un program (…) pentru acele zone extrem de vulnerabile. Nu toată clădirea. De ce? Pentru ca în cazul unui cutremur foarte mare să nu avem tragedii. Chiar dacă sunt daune, putem interveni ulterior. Dar să evităm tragediile. Acest lucru se poate face pe un termen de cinci-zece ani. Aceste clădiri pot fi rezolvate cu acele consolidări minimale, într-un ritm în care noi am avea capacitatea să intervenim”, a spus el.
Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Stat în Construcţii, Tiberiu Taropa, a declarat că, potrivit evidenţelor ISC, după 2023, în România au fost realizate lucrări de consolidare la 599 de construcţii, finanţate din fonduri publice. Dintre acestea, 108 au fost recepţionate, iar 491 se află în etapa de execuţie. În Bucureşti au fost recepţionate 13 construcţii, dintr-un total de 159. Printre acestea se numără 109 clădiri rezidenţiale, dintre care au fost recepţionate trei.
