Începutul noului an universitar a fost marcat de proteste încă din prima zi
Sute de studenți au protestat în mai multe orașe din țară împotriva măsurilor impuse de Guvern pe fondul austerității. Pentru majoritatea protestatarilor, scăderea fondului pentru burse, comasarea școlilor și modificarea gratuității cu trenul au fost principalele motive de revoltă.
Articol de bucurestifm, 29 septembrie 2025, 19:57
Manifestaţiile au început de dimineaţă la Baia Mare şi au continuat în jurul prânzului la Cluj-Napoca, apoi la Iaşi şi Suceava, iar în această după-amiază s-au adunat şi în Piaţa Victoriei din Capitală câteva sute de studenţi, care au venit în faţa sediului Guvernului cu pancarte şi cu sloganuri.
Aceştia se plâng de reducerea cuantumului şi a numărului burselor, dar şi de condiţiile de studiu:

foto: Rareș Vrăbieș
„Economia la educaţie nu e economie, pentru că orice ban în educaţie e investiţie. Şi sunt aici în semn de solidaritate faţă de colegii mei, faţă de prietenii mei şi faţă de toate persoanele care trebuie să aibă un acces echitabil la educaţie şi să-şi permită ce se pare a fi astăzi luxul de a merge la şcoală, de a merge la liceu, de a merge la facultate, să înveţe.”
„Eu sunt student la limbi străine, eu nu-mi permit să muncesc, că de la mine se cere 75% prezenţă. Eu dacă aş munci, eu aş fi forţat să nu apar la ore şi după mi-aş distruge tot anul. Mai ales dacă e vorba de facultăţi mai intense, medicina, arhitectura, astea. E pur şi simplu o imposibilitate.”
Sergiu Covaci, preşedintele Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România, spune că tăierea burselor afectează aproximativ 40.000 de studenţi şi că eliminarea acordării burselor pe perioada vacanţelor îi afectează mai ales pe cei cu probleme medicale sau probleme sociale.
„Dacă fondul de burse a fost redus drastic cu peste 40%, o grămadă de studenţi vor fi în faţa deciziei de a continua sau nu studiile universitare.”
Alături de studenţi au venit şi reprezentanţii Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, care în continuare strigă împotriva măsurilor luate în educaţie de Guvernul Bolojan, precum comasarea unităţilor şcolare, mărirea normei de predare, dar şi mărirea numărului de elevi la casă