Află ce arată cele mai recente date despre poluarea din București

Articol de Monica Liche, 25 martie 2025, 17:01

Asociația Ecopolis lansează raportul „Cetățeni pentru aer curat”, care analizează calitatea aerului în București, în 2024, și impactul inițiativelor de monitorizare participativă.  Am discutat despre implicarea cetățenilor în monitorizarea poluării, cum afectează calitatea aerului sănătatea copiilor, dar și ce măsuri propune Ecopolis pentru reducerea poluării urbane, cu Oana Neneciu, Director Executiv- Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, invitata lui Răzvan Ursuleanu #InComunitate.

Calitatea aerului nu este doar o statistică

Atunci când vorbim despre poluarea aerului, nu vorbim despre un concept abstract, ci despre aerul pe care îl respirăm noi și copiii noștri. În București, „aerul curat” rămâne un ideal departe de realitatea cotidiană.

„E tot vai de capul nostru, deși s-au luat anumite măsuri și putem să le observăm, în sensul de, nu știu, îmbunătățiri pe zona de transport în comun, benzi unice pe aici, pe acolo… Lucrurile stau tot rău, pentru că Bucureștiul e mai aglomerat, din ce în ce mai aglomerat.”

Curajul politic și încrederea în cetățeni

 „Ne lipsește curajul politic și administrativ pentru guvernarea unui oraș mare, cum e Bucureștiul.” – spune  Oana Neneciu. Ce înseamnă asta? Înseamnă că nevoia de măsuri, care nu sunt populare, dar care aduc beneficii pe termen lung, e din ce în ce mai mare. Știm cu toții care sunt schimbările de care avem nevoie, dar e nevoie ca acestea să fie puse în practică.

“Curajul politic, practic, ne lipsește și ne lipsește într-o oarecare măsură, destul de mare, aș zice, deși facem pași înspre mai bine. Ne lipsește conștientizarea populației, în sensul în care măsurile astea care vorbim noi, reducere a traficului auto, de exemplu, într-un oraș mare sunt măsuri nepopulare pentru o mare parte a cetățenilor și până când cetățenii nu înțeleg sensul acestor măsuri sau de ce se întâmplă ele, nici nu vom avea susținerea acelor cetățeni. Da, și trebuie să lucrăm în paralel, să luăm măsuri curajoase și, în același timp, să comunicăm cât mai bine cu cetățenii.”  – a mai adăugat Oana Neneciu, director executiv – Asociația Ecopolis

Gesturi mici, schimbări mari

Ar fi un lucru benefic pentru noi dacă ar fi mai puține mașini în oraș., asta este sigur, însă acest lucru nu se poate întâmpla dintr-o dată. Până când acest lucru va deveni realitate, putem să facem pași mici, care să schimbe ceva.

„ Lucrurile se fac treptat, asta e clar. Nimeni nu vrea să renunțe la mașină, dar poate că ar trebui să ne uităm la ce am putea face să ne reducem amprenta noastră personală sau a mașinii noastre? Da, și atunci, nu știu, nu mai staționăm cu motorul pornind minute în șir în fața școlilor, poluându-i fix pe copiii pe care încercăm să-i protejăm și pe care îi iubim și îi luăm de la școală cu mașina. Avem grijă ca mașina noastră să funcționeze în parametri legali. Avem grijă să nu ne luăm cele mai vechi mașini, cele mai poluante mașini, chiar dacă ele-s mai ieftine sau vin pe o filieră de second-hand din alte state. Adică sunt niște măsuri pe care am putea să le luăm chiar noi, fără să renunțăm la mașină. Dar pur și simplu să fim un pic mai atenți la comportamentele noastre.”

 Exemple de bune practici

Undeva în lume,  un oraș a ales să-și rescrie povestea. Cândva o metropolă poluată și sufocată de numărul de mașini, Parisul a ales să schimbe firul narativ, prin măsuri graduale, dar ferme, prin referendumuri și transformări vizibile. Capitala Franței a arătat, astfel, că orașul poate fi regândit pentru oameni.

„ Cetățenii din Paris au votat pietonalizarea a 500 de noi străzi și reducerea numărului de parcări, cu 10.000 de locuri, în Paris, după ce ei au piotonalizat deja 300 de străzi în centrul Parisului și au transformat drumul expres auto de pe Sena în drum pietonal. Cetățenii au văzut schimbarea, au simțit-o, bineînțeles. E un pic o altă discuție, pentru că acolo transportul în comun e așa, la îndemâna oricui, super ușor de ajuns peste tot. Nu e cazul, încă, la noi, dar cumva spre zona asta ne îndreptăm.”

Spațiul verde, o problemă de sănătate publică

 “Suntem orașul din Europa cu cel mai mare cost social care este asociat poluării” – a subliniat Oana Neneciu, director executiv – Asociația Ecopolis

Dincolo de faptul că poluarea costă, în București, spațiul verde este la un pas de a deveni un fel miraj. Lipsa pădurilor urbane, dispariția parcurilor retrocedate sau tăierile de copaci, din diverse motive, ignoră un adevăr simplu: spațiile verzi salvează vieți.

“Dau iar drept  exemplu Parisul, îmi pare rău, dar nu am ce să fac. E un exemplu pentru noi. Au început acest program de înverzire a curților școlilor. Practic au pus la școlile care se învecinează cu bulevarde mari, ziduri înalte pline cu verdeață, ca să facă un fel de paravan de poluare. Spre asta ar trebui să ne îndreptăm.  Ar trebui să ne gândim la aceste soluții micro, altfel Bucureștiul suferă foarte tare de lipsa spațiilor verzi. Adică, știm cu toții că în loc să avem 26 mp, pe cap de locuitor, așa cum spune legea, avem undeva la 9mp.

(…) Minimul ăsta, pe care ar trebui să-l avem, de spațiu verde, este despre sănătate publică.”