România post-alegeri – dilema unui viitor politic incert

  Ediția specială a emisiunii #InComunitate  a fost dedicată rezultatelor alegerilor parlamentare, într-un context marcat de o rundă a alegerilor prezidențiale încă nevalidată. Ce mesaje transmit aceste rezultate despre direcția României și cum vor influența viitorul politic al țării? Flavia Voinea, Antonio Momoc și Răzvan Ursuleanu au adus sub lupa analizei semnificația votului de duminică și impactul acestuia asupra societății noastre.

Articol de Monica Liche, 2 decembrie 2024, 17:22

Un scrutin care vorbește despre schimbare

 Alegerile parlamentare recent încheiate și desfășurate la scurt timp după prima rundă a celor prezidențiale, au lăsat în urmă mai mult decât procente. Ele au deschis jocul negocierilor, un joc deschis, cu multiple variante, al cărui rezultat va contura viitorul României. Negocierea devine astfel cuvântul cheie și chiar cheia care va deschide ușa către viitorul României.

“Avem 7 partide care s-au calificat în momentul de față în Parlamentul României. Avem PSD, AUR, PNL, USR, SOS, UDMR și POT. Avem un singur partid nou, Partidul Oamenilor Tineri.” – Flavia Voinea, manager București Fm

Spirala tăcerii – vocea care a dat peste cap orice exit poll

Campania lui Călin Georgescu a fost una atipică și a luat prin surprindere clasa politică. Utilizarea unor rețele informale, precum Tik Tok, a arătat că structurile de comunicare alternative pot fi extrem de eficiente în mobilizarea alegătorilor dezamăgiți de sistem. Evitarea filtrelor media tradiționale a fost și ceea ce a generat succesul neașteptat.

„ (…)E ceea ce noi numim spirala tăcerii în sociologie, o așa numită majoritate tăcută. Nu trebuie să fie neapărat vorba despre o majoritate. Este o parte a societății invizibilă, tăcută, neauzită, care se exprimă atunci când aștepți mai puțin, pentru că în spațiul mediatic, în spațiul public, nu se regăsește ca fiind validă și atunci oamenii  preferă anumite canale alternative, care le confirmă punctele lor de vedere, care sunt în general în afara sistemului.”– Antonio Momoc, jurnalist

O țară surprinsă de propriile alegeri

Așa cum am văzut, rezultatele au fost neașteptate pentru mulți. Regulile jocului electoral au fost schimbate în social media dar, în anumite cazuri, confuzia a fost creată de partide cu denumiri și sigle asemănătoare și a influențat opțiunile alegătorilor, iar acest lucru a devenit un punct nevralgic al acestor alegeri.

“Au fost discuții legate de faptul că au mai apărut două partide cu sigle și denumiri asemănătoare,  Partidul Social Democrat Unit, respectiv Independent, care aveau efectiv aceste litere adăugate Partidului Social Democrat, partidul, să zic așa, cu șanse mai mari la vot. S-a discutat foarte mult că voturile de la PSDU  au mers artificial către această formațiune, oamenii greșind, pentru că în anumite județe, tragerea la sorți a dus PSDU înaintea PSD-ului pe buletinul de vot. Omul a văzut PSD, nu s-a mai uitat că mai există încă un cuvânt și a ștampilat pur și simplu.” – Flavia Voinea

 Lipsa unei comunicări strategice

 O Românie divizată, aceasta este imaginea de ansamblu generată de rezultatele alegerilor. Lipsa unei comunicări eficiente din partea autorităților, lipsa empatiei și tratarea cu superioritate a celor care nu sunt foarte bine pregătiți, de către elita societății, au hrănit valul conspiraționist, au dat naștere teoriilor alternative și au marit terenul fertil al extremismului.

„ Avem o problemă când admiri criminal de război ca Antonescu sau în momentul în care admiri și saluți ca legionarii, care știm foarte bine la ce crime au recurs în perioada interbelică. Acolo avem o problemă cu partidele care frizează cu extremismul. Câtă vreme vrem să vorbim doar despre o altă opțiune, nici un fel de problemă. Oamenii sunt liberi să opteze, să creadă că Rusia este soluția, modelul alternativ și noi ca societate democratică și reprezentanți, în general , ai societății libere ar trebui și avem datoria să explicăm mai mult oamenilor ce a însemnat comunismul, ce înseamnă totalitarismul și care sunt riscurile să mergem pe direcția autocratică, autoritaristă de tip putinist sau de tip comunist chinez.

 (…)în momentul în care nu există comunicatori și oameni de imagine, de relații publice și buni vorbitori pentru știință, pentru administrație, pentru luarea deciziilor, în clipa aceea apar conspirațiile și conspiraționiștii. Apar zvonurile, apar dezinformările, apar părerologii și în momentul acela ajungem într-o pseudo știință și de aici e un pas, mai ales până la fanatism”  – Antonio Momoc

Necesitatea unui compromis politic matur

 Rezultatele alegerilor impun formarea unor coaliții greu de acceptat pentru anumite partide, însă esențiale pentru stabilitatea politică. Un exemplu ar fi o posibilă colaborare USR cu PSD, chiar dacă acest lucru contravine filozofiei politice ale acestor partide și se abate de la mesajul electoral de dinaintea scrutinului. Fără o cooperare strategică există riscul ca România să fie îndepărtată de valorile democratice și să intre pe un drum cel puțin periculos. Este nevoie urgentă de o strategie comună care să reunească partidele pro-europene și să combată tendințele extremiste.

„ Elena Lasconi, USR și electoratul USR trebuie să dea dovadă de maturitate și înțelegere în relația cu PSD. Cei de la USR sunt obligați, în acest context foarte grav, să meargă la negocieri, indiferent cât de greu le este să înghită această practică, dar politica înseamnă arta compromisului, politica înseamnă și rezonabil,  politica, mai ales în democrație, înseamnă dialog și înseamnă compromis” –  Antonio Momoc