Bine de citit: Imperiul Marelui Judecător
Articol de razvanursuleanu, 2 decembrie 2024, 09:27
Romanul lui A. E. van Vogt reprezintă pentru mine o extensie a marșurilor la care luam parte în perioada efectuării stagiului militar. Un regiment întreg, aliniat și încolonat pe trei rânduri, pasul cadențat și kilometri interminabili în care ajungeai să picotești mărșăluind pentru că peisajul era mereu același, câmpuri agricole fără sfârșit.
Acțiunea din “Imperiul Marelui Judecător” se desfășoară tot în același ritm de marș forțat, doar că din fericire nu ai cum să ajungi să picotești citind, pentru că autorul schimbă atât de des cadrul și evenimentele, încât mai curând te apropii de zona fibrilației cardiace decât de cea a somnolenței.
Van Vogt este un operativ, și bifează ambele sensuri principale din dicționar pentru acest cuvânt. Omul lucrează repede, expeditiv, activ, scrisul său își face efectul instantaneu, dar în aceeași măsură este și unul din marii maeștrii ai spionajului și contrainformațiilor din universul literar SF.
Capitolele sunt flash, și aproape fiecare dintre ele conține o acțiune foarte bine structurată, personajul central execută doar o singură activitate importantă, după care își ia un răgaz de câteva clipe (de regulă cele două rânduri de final de capitol) pentru a medita ce va face în continuare. Toate celelalte personaje nu sunt decât niște accesorii de care se folosește după bunul său plac, rolul lor volatilizându-se în secunda în care nu mai prezintă interes.
Alfred Elton van Vogt ori îți place mult, ori nu-ți place deloc, iar aceste două extreme mi se par a fi foarte oneste, atât pentru autor cât și pentru cititor. Dacă nu ai timp de van Vogt, atunci nici el nu are timp de tine, pentru că sunt atâtea lucruri de făcut în cărțile sale și nu este vreme de pierdut cu tot felul de inutile negocieri de natură stilistică…
