Sanctiuni dure pentru cladirile de patrimoniu lasate in ruina

Articol de , 27 octombrie 2014, 18:16

Ministerul Culturii propune masuri legale radicale pentru protejarea imobilelor de patrimoniu, in primul rand a acelora lasate cu premeditare sa se ruineze.

Secretarul de stat în Ministerul Culturii Csilla Hegedu a declarat luni, la Deva, ca potrivit prevederilor din Codul patrimoniului cultural, document ce va intra în dezbatere publică în maximum două săptămâni, proprietarii unor clădiri de patrimoniu riscă sancţiuni în cazul în care nu le îngrijesc, cu bună ştiinţă.

Potrivit acesteia, Codul patrimoniului cultural doreşte să-i ajute pe proprietarii unor e lemente de patrimoniu, pentru a le proteja şi pune în valoare, dar va prevedea şi sancţiuni în cazul în care patrimoniul este distrus în mod voit.

“Codul patrimoniului se ocupă de tot patrimoniul cultural naţional al României: construit, mobil, imaterial şi patrimoniul arheologic, bineînţeles. Dorim, pe de o parte, să ajutăm proprietarii acestor elemente de patrimoniu, pentru a le proteja şi de a le valorifica în folosul cetăţenilor acestei ţări, dar, pe de altă parte, dorim să-i conştientizăm şi prin sancţiuni, dacă doriţi, ce înseamnă dacă acest patrimoniu este distrus cu bună ştiinţa”, a afirmat Csilla Hegedus.

Întrebată dacă proprietarii unor clădiri de patrimoniu riscă să şi le piardă în situaţia în care nu le îngrijesc, secretarul de stat în Ministerul Culturii a spus că există şi această posibilitate, dacă imobilele respective sunt de utilitate naţională.

“Dacă cu bună ştiinţă sunt proprietari care lasă clădirile să se distrugă, (…) dacă acest caz constituie caz de utilitate naţională, atunci da, riscă să-şi piardă clădirile”, a precizat Csilla Hegedus.

Oficialul Ministerului Culturii a afirmat că în cadrul dezbaterii publice a Codului patrimoniului va trebui să existe şi o discuţie cu Poliţia Română în ceea ce priveşte modul de autorizare a deţinătorilor de detectoare de metale.

Un alt element al codului va fi realizarea unui inventar unitar, la nivel naţional, cu elementele de patrimoniu cultural, care să poată fi accesat de orice cetăţean.

Codul patrimoniului cultural îşi propune să armonizeze elementele de legislaţie specifică din opt carte internaţionale la care România este parte, dar şi din 12 legi şi 52 de acte subsecvente valabile în ţara noastră.

Codul patrimoniului cultural va fi lăsat în dezbatere publică timp de 60 de zile.