Pericolul propagandei amplificate de inteligența artificială
Articol de bucurestifm, 14 februarie 2024, 11:35
Flavia Durach, conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice și specialist în dezinformarea în mediul online, ne prezintă marca reportajelor de calitate: diversitatea surselor de informații!
Astăzi doresc să atrag atenția asupra pericolului propagandei amplificate de inteligența artificială.
Fenomene precum dezinformarea sau propaganda cu siguranță nu sunt noi, ci coexistă cu primele forme de organizare politică din istoria omenirii. Ceea ce este diferit la noile forme de dezinformare și propagandă (cele digitale) este că exploatează factori tehnologici inovatori, unii dintre ei chiar disruptivi, pentru a micșora costurile de producție și distribuție, pentru a spori eficiența și a crește capacitățile de influențare a opiniei publice.
Spre deosebire de dezinformare, propaganda poate avea un grad ridicat de facticitate (de „adevăr”), dar reprezintă informație care este folosită pentru a discredita alte puncte de vedere și pentru a convinge ținta să sprijine o anumită orientare politică. Abordările tradiţionale implică un model de difuzare în care propaganda și dezinformarea sunt răspândite de sus în jos, de la guverne, formațiuni politice, organizații, către public. Astăzi, însă, mesajele de propagandă și dezinformare pot proveni de la orice surse neoficiale, și se pot răspândi organic prin intermediul platformelor digitale.
Aici intervine rolul inteligenței artificiale. Pe de o parte, întâlnim fenomenul propagandei computaționale, definită drept ansamblul eforturilor de manipulare a opiniei publice, cu ajutorul algoritmilor, automatizării și factorului uman. Cu alte cuvinte, propaganda computațională este o nouă strategie de comunicare politică prin care pot fi desfășurate campanii la scară largă, bazate pe tehnologii cheie, precum: programele software automate (boți), învățarea algoritmică automată (machine learning) și analize specifice rețelelor sociale care oferă indicii privind atitudinile audienței cu privire la un subiect (de exemplu, sentiment analysis).
Inteligența Artificială generativă este cel mai recent instrument în arsenalul propagandei computaționale. Mă refer aici la instrumente precum Chat GPT, care pot genera în mod automat un volum mare de text sau pot mima conversații scrise în mediul online. Iată cum pot folosi sursele de propagandă acest tip de aplicații de inteligență artificială:
- Pot înlocui „postacii” plătiți (troli) cu programe automate destinate creării unui volum uriaș de conținut pe rețelele sociale;
- Pot conduce operațiuni de influențare la costuri din ce în ce mai mici;
- Pot pune presiune pe decidenții politici bombardându-i cu mesaje care par să vină din partea electoratului;
- Pot folosi inteligența artificială pentru a studia mai bine caracteristicile socio-demografice și predispozițiile publicurilor vizate și pot produce mesaje hiper-personalizate, care exploatează slăbiciunile acestora;
- În viitor, ar putea chiar influența țintele vizate prin discuții unu-la-unu cu chatboți de ultimă generație, care pot formula argumente sofisticate în timp real.
Sună cel puțin îngrijorător, nu-i așa?
Până data viitoare, rămâi cu București FM, sursa sigură de informații!
Pentru că suntem bombardați de informații contradictorii, senzaționale, uneori plauzibile, pentru că fiecare dintre noi s-a întâlnit cu fenomenul fake news în social media, pentru că nu știm pe cine să credem, ne-am gândit să o credem pe Flavia Durach, sursa noastră de încredere în ceea ce privește fenomenul dezinformării.
Ascultă-i rubrica „Break the fake! Informare despre dezinformare” în fiecare miercuri pe 98,3 FM de la 09:15, 13:40 și 18:30! Dacă ai pierdut-o, mai ai o șansă, sâmbătă la 09:20 sau duminică la 16:20.
