Bine de citit: Suflet de poet
Articol de razvanursuleanu, 16 ianuarie 2024, 16:02
Întâmplarea a făcut să descopăr recent o societate secretă din care am constatat, cu mare surprindere, că fac parte câțiva dintre colegii mei, indivizi pe care, fără nici cel mai mic regret, îi voi deconspira în rândurile ce urmează.
Cunoșteam faptul că sunt coleg cu poeți și scriitori talentați, ce aveau volume publicate, ba chiar fusesem prezent în emisiuni radio sau la târguri de carte unde își prezentaseră în mod oficial creațiile, dar toți acești autori își desfășurau activitatea la vedere, fără a avea vreo intenție în a-și ascunde îndeletnicirile pentru a nu fi observați.
În momentul în care am depistat volumul de poezii „Suflet rătăcit” de Andra Elena Radu am trăit o vreme cu impresia că am dat peste un caz izolat, o colegă ce uitase pur și simplu să ne anunțe că a publicat un op, doar că la scurtă vreme după aceea a fost devoalat și secretul lui Mario Soare, și anume cartea de poezii „Suflet de poet”, lucrare pe care autorul a publicat-o la doar nouăsprezece ani.
Sursa foto: Razvan Ursuleanu
„Suflet de poet” de Mario Soare… „Suflet rătăcit” de Andra Elena Radu… „Suflet”, iată așadar cuvântul pe care l-au ales acești conspiratori în ale artei poetice pentru a-și ascunde în spatele lui faptele literare…
Nu pot să nu recunosc că sunt de-a dreptul încântat că am avut privilegiul de a dezvălui măcar și o parte a acestei congregații de taină, despre care pot deja presupune că are mult mai multe ramificații decât ne-am putea imagina.
„Timp, ce tovarăș nu-mi vei fi, nici dușman nu te consider”…
Pe cât sunt de frumoase, pe atât sunt îngrijorător de mature poeziile lui Mario Soare. Versul de mai sus, la care am zăbovit preț de câteva clipe, m-a făcut chiar să-mi propun să-l rog pe Mario să se oprească din a împinge poarta ce duce către maturitate, pentru că aceea este o intrare cu doar un singur sens, și cale înapoi nu mai există.
Nu-i grabă, Mario. Tu poți fi orice. Poet, realizator de emisiuni radio, ba chiar și jurnalist sportiv, dacă altceva mai bun nu găsești pe moment.
Sunt foarte sigur că poți deveni și ceea ce îți va spune amalgamul de oameni pe care îi vei întâlni pe parcursul vieții că poți deveni, sau că ar fi bine să devii, sau că asta trebuie să fii, dar tu ești încă un adolescent, porumbel între lupi, așa că încă poți liniștit să le fentezi măcar parte din indicațiile lor bătrânicioase, ba chiar cu zâmbetul pe buze.
„Fugi, nu sta, viața-i a ta.”
Da Mario, așa este, nu înceta să fugi de unii oameni sau să alergi împreună cu alții, dar te rog fă acest lucru între granițele Imperiului Adolescenței, atâta vreme cât Timpul îți va îngădui acest lucru.
