Decembrie – semnificații și tradiții în luna cadourilor și a sărbătorilor!
Articol de Marga Tudor, 1 decembrie 2021, 15:10
Decembrie este a douăsprezecea şi ultima lună a anului în calendarul gregorian, cu 31 de zile. Este considerată prima lună a iernii, atât în calendarul oficial (1 decembrie), cât şi în cel popular (6 decembrie – Moş Nicolae) şi în cel astronomic (21 decembrie, ziua solstiţiului de iarnă).
În tradiţia populară, luna decembrie se numeşte Undrea, Andrea, Indrea, păstrând astfel amintirea Sfântului Apostol Andrei, prăznuit la 30 noiembrie.
Denumirea lunii decembrie derivă de la cuvântul “decem”, care înseamnă zece, deoarece a reprezentat luna a zecea în calendarul roman – cu început de an la 1 martie. S-a păstrat această denumire în calendarul iulian şi în cel gregorian.
În decembrie, ziua are 9 ore, iar noaptea are 15 ore. La începutul lunii, soarele răsare la 07 h 32 m şi apune la 16 h 38 m, iar la sfârşitul lunii, răsare la 07 h 52 m şi apune la 16 h 46 m.
Luna decembrie este caracterizată de ploaia de meteori Geminide, care se manifestă în perioada 4 decembrie – 20 decembrie. Fenomenul va putea fi observat pe tot globul, potrivit NASA.
În noaptea de 13 spre 14 decembrie este atins nivelul maxim de către curentul de meteori Geminide. Pot apărea între 60-80 meteori pe oră, o mare parte din ei fiind foarte strălucitori (bolizi).
Din punct de vedere astronomic, în luna decembrie vom observa ultima eclipsă a anului 2021, care este o eclipsă totală de soare, vizibilă din sudul Australiei, sudul Africii, sudul Americii de Sud, Pacific, Atlantic, Oceanul Indian, Antarctica.
Eclipsa de Soare din 26 decembrie favorizează încheierea bruscă a unor asocieri. Se recomandă să acţionăm raţional, nu emoţional, pentru a ne putea bucura de contextul astral al acestei perioade, iar dintre toate lucrurile la care ne gândim, să le alegem pe acelea care pot fi puse în practică imediat.
Solstiţiul de iarnă are loc la 21 decembrie, la 17 h 02 m, potrivit site-ului https://www.astro-urseanu.ro/
La data solstiţiului de iarnă, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore şi 50 minute, iar durata nopţii are valoarea maximă, de 15 ore şi 10 minute (pentru Bucureşti). Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va creşte continuu, iar cea a nopţilor va scădea în mod corespunzător.
La data de 22 decembrie, se face trecerea în semnul zodiacal Capricorn, din zodiacul clasic european şi reprezintă a 10-a zodie pe cercul zodiacal.
Fazele Lunii se produc la: 04 decembrie – Lună Nouă 09 h 48 m (Luna începe să crească); 11 decembrie – Luna la Primul Pătrar la 03 h 42 m; 19 decembrie – Lună Plină 06 h 36 m (Luna începe să descrească); 27 decembrie – Luna la Ultimul Pătrar 04 h 23 m, potrivit Observatorului Astronomic “Amiral Vasile Urseanu”.
Luna decembrie este marcată de sărbători care pregătesc sfârşitul şi, totodată, începutul anului calendaristic.
Principalele sărbători religioase, însoţite de obiceiuri şi practici magice, atât de respectate în lumea tradiţională românească, sunt: Sfântul Nicolae (6 decembrie), Sfânta Filofteia (7 decembrie), Sfântul Spiridon (12 decembrie), Naşterea Domnului (25 decembrie), Sfântul Ştefan (27 decembrie).
În legătură cu datinile lunii decembrie, o menţiune specială trebuie făcută în legătură cu “Ignatul” (20 decembrie), în sensul că este vorba de suprapunerea a două “evenimente” mitice, total diferite – pe de o parte este vorba de vechi ritualuri precreştine, care celebrau apropierea solstiţiului de iarnă printr-un sacrificiu, iar pe de alta, de suprapunerea, peste data acestor ceremonialuri precreştine, a unei sărbători creştine – Sfântul Mucenic Teoforul sau Sfântul Ignatie.
Datinile de Crăciun şi de sfârşit de an vin cu o simbolistică excepţională, care trebuie preţuită, chiar dacă farmecul gândirii magice şi-a mai pierdut din substanţă. Până la urmă, este vorba de o paradigmă spirituală, care corespunde unei cunoaşteri mai subtile şi mai sensibile, chiar dacă asaltul profanului este fără precedent în zilele noastre.
Moş Nicolae, divinitate din generaţia sfinţilor-moşi, care a preluat numele şi data de celebrare a Sfântului Nicolae din calendarul creştin (6 decembrie) este numit în Calendarul popular Sânnicoară – în Transilvania şi Moş Nicolae – în Muntenia. În tradiţiile româneşti, el ajută văduvele, orfanii şi aduce cadouri copiilor în noaptea de 5/6 decembrie, dar îi pedepseşte când sunt leneşi şi neascultători.
Moş Ajun, fratele lui Crăciun, este celebrat pe 24 decembrie. Ajunul Crăciunului, seara de 24 decembrie, deschide şirul sărbătorilor de iarnă, care se desfăşoară pe parcursul a 12 zile şi se încheie în ajunul Bobotezei (6 ianuarie), potrivit volumului “Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român” (Ion Ghinoiu, Editura Pro, 2000).
Revelionul – ceremonialul de înnoire simbolică a timpului calendaristic la cumpăna dintre ani, în noaptea de 31 decembrie/1 ianuarie, este numit Îngropatul Anului sau, mai recent, Revelion.
Mai mult de un mileniu, creştinii au sărbătorit Anul Nou în ziua de Crăciun (25 decembrie), în preajma solstiţiului de iarnă: la Roma, până în secolul al XIII-lea; în Franţa, până în 1564; în Rusia, până în vremea ţarului Petru cel Mare; în Ţările Române, până la sfârşitul secolului al XIX-lea.
Anul 2022, din punct de vedere astronomic va avea 365 de zile, luna februarie având 28 de zile.
Prognoza meteo pentru luna decembrie 2021
Luna decembrie a debutat cu temperaturi mai ridicate, iarna lăsându-se aşteptată. Totuli, potrivit Administraţiei Naţionale de Meteorologie, după jumătatea lunii, iarna îşi intră în drepturi, temperaturile vor fi cele specifice vremii, iar în ceea ce priveşte cantităţile de precipitaţii, acestea vor fi în general apropiate de cele normale pentru acest interval, în cea mai mare parte a ţării.
