Spectacol dedicat Zilei Naţionale a României, la Opera Naţională Bucureşti

Articol de georgemocanu, 29 noiembrie 2021, 16:43 / actualizat: 28 septembrie 2022, 11:16

Opera Naţională Bucureşti prezintă pe 1 decembrie, ora 18:30, în Foaierul Galben spectacolul dedicat Zilei Naţionale a României. În programul serii se vor regăsi un recital de piese româneşti în interpretarea soliştilor acompaniaţi de pian şi “Dixtuorul pentru suflători în re major op. 14” de George Enescu în interpretarea ansamblului de suflători al Operei Naţionale Bucureşti, sub bagheta dirijorului Tiberiu Soare. Conceptul regizoral poartă semnătura Claudiei Machedon.

Recitalul de piese româneşti va fi susţinut de către soliştii: Simonida Luţescu (soprană), Sorana Negrea (mezzosoprană), Mihaela Stanciu (soprană), Ion Dimieru (bas), Daniel Filipescu (bariton) şi Liviu Indricău (tenor), acompaniaţi de către pianista Monica Gemene.

Dixtuorul sau Decetul în Re major pentru instrumente de suflat, op.14, a fost compus de George Enescu în 1906. Vor interpreta Nicoleta Amzulescu şi Luiza Cîrlan la flaut, Lucia Petroianu la oboi, Adrian Luncanu la corn englez, Cristian Petrişor şi Ştefan Voinic la clarinet, Zoltan Karpatti şi Alin Danilă la fagot şi Mihai Adetu şi Andrei Pavel la corn francez.

Prima mişcare este în formă de sonată, cu prima temă anunţată de flaut şi urmată de o temă de tranziţie cântată de corn şi fagot, care conduce la o temă a doua lirică, enunţată de cornul englez. Mişcarea lentă se deschide cu o temă melodioasă, cântată la octavă de oboi şi corn englez, în timp ce secţiunea centrală – care ţine de Scherzo – este dominată de flaut, cu o melodie uşoară căreia i se va alătura, în secţiunea finală, tema principală a mişcării. Ultima parte este în formă de rondo-sonată în care materialul sonor este ocazional tratat modal, sugerând influenţe româneşti în limbajul muzical utilizat. Simfonic ca şi caracter, Dixtuorul evită monotonia prin utilizarea variată şi pricepută a instrumentelor pentru care este compus.