Consumăm mult și risipim la fel!
Articol de dianamatei, 9 noiembrie 2021, 17:06
Mai mult verde, fără plastic, o țară ca afară. Sunt lozinci pe care le auzim sau le strigăm.
Vrem să respirăm aer curat, să nu mai vedem pachete de țigări în apă când mergem în Delta Dunării și nici gunoaie nesortate în spatele blocului. Asta înseamnă consum.
Consum iresponsabil, spune Doru Mitrana de la asociația Mai Mult Verde.
“Tot ce consumăm, devine deșeu. Așa cum încă învățăm democrația, așa trebuie să învățăm consumul responsabil. Trebuie să fim noi în control și să stim cât ne reținem de la a consuma. Ideea nu e cât ci cum consumăm. Anii de lipsă au proiectat lejeritatea cu care risipim. Risipa face rău și mediului și în portofel. Iar alții nu își asigură nevoile de bază”.
Ca în orice segment din viață, și aici totul pleacă de la educație.
Ne aducem aminte, mulți dintre noi, orele de educație civică.
“Educația trebuie să înceapă cât mai devreme și în ceea ce privește consumul. Să fim conștienți de modul în care cheltuim banii. Să nu mergem flămânzi la cumpărături și să nu cumpărăm mai mult decât trebuie. La fel și cu îmbrăcămintea care este o mare sursă de poluare. La fel cu deplasarea: să folosim mijloacele de transport în comun sau bicicleta. Când vine vorba despre consumul de energie; suntem într-o criză energetică”.
Consumăm și noi dar consumă și cei care ne conduc.
Și puterea deciziei este și la ei.
“Ar fi fals să credem că responsabilitatea este exclusiv a noastră. Sunt responsabile și autoritățile și companiile. Ele și-au asumat să ne furnizeze moduri de colectare selectivă. Dar când autoritățile nu-și duc la bun sfârșit responsabilitățile, revine responsabilitatea noastră; să punem presiune pe autorități”.
“Mai Mult Verde” vrea o Dunăre curată.
E o bogăție cu care ar trebui să ne mândrim și să facem bani, nu să o murdărim.
“Este o campanie în cadrul programului <Cu apele curate> și are ca scop reducerea plasticului din Dunăre și afluenți. Oricât am încerca să reciclăm, cantitățile sunt foarte mici. Dacă vrem să preîntâmpinăm problema deșeurilor e bine să începem cu ideea de achiziție, sortarea deșeurilor și o relație cu autoritatea publică locală. Am vrut să vedem în câte comunități există sisteme separate de colectare a deșeurilor și în câte nu există deloc. Facem un ghid pe care să îl punem la dispoziția autoritătilor locale”.
Vedem de ceva timp că plasticul începe să dispară.
Nu tot, că nici nu s-ar putea ci doar cel care nu ne folosește.
Sunt directive europene pe care noi le-am cam lăsat în urmă.
“Plastiul nu este neapărat dăunător, are și avantaje. Problema majoră este cea legată de plasticul de unică folosință. Din combinația acțiunilor noastre directe cu toate acțiunile de pe linie europeană vor duce la o legislație în ceea ce privește consumul de plastic și comercializarea sa”.
Mai marii lumii au discutat, luna această, la Glasgow depre schimbările climatice.
Concluziile nu sunt îmbucurătoare și nici o trezire în ultimul ceas nu se întrevede.
“Este deja foarte târziu. Nici anul acesta conferința nu a adus decizii radicale, din păcate. Și, tot din păcate, fenomene, care erau privite ca amenințări acum 20 de ani, sunt realitate. Și asta se resimte și în economie și în viața de zi cu zi. Companiile, de voie de nevoie, încep să se adaptaeze. Este și presiunea publicului dar și o presiune legislativă. Dar și lanțul valoric; va fi din ce în ce mai greu să rămâi în afaceri dacă nu te interesezi și de mediu”.
Încercăm să respirăm; la deal, la munte, la câmpie. Din păcate, începem să o facem din ce în ce mai des. Verdele a cam dispărut.
Din fericire, voluntarii încearcă să ni-l dea înapoi. Și plantează copaci.
“Ne concentrăm în sud, Teleorman, Giurgiu. Rolul acțiunilor de plantare este dublu: dincolo de creșterea volumului forestier este și educativ. Prin participare la plantări, e foarte important să arătăm că verdele din jur ne ajută. Înscrierile sunt deschise când este permisă prezența voluntarilor. Anunțăm pe mijloacele media”.
