VIDEO: Pandemia și falimentul micilor și marilor afaceri!

Articol de dianamatei, 3 martie 2021, 17:52

Restaurante și magazine închise. Locuri de joacă fără cei mici până de curând. Statistici cu cazuri și morți. Este imaginea dezolantă pe care ne-a adus-o pandemia.

Micile afaceri și, în unele cazuri, și cele mai mari, au avut de pierdut. Încet, încet însă, lucrurile încearcă să intre ăn normal.

Președintele Organizației Patronale a Hotelurilor și Restaurantelor, Dragoș Petrescu, vede luminița de la capătul tunelului.

„Pe o scară de la 1 la 10, ne îndreptăm spre 5. O notă de supraviețurire. Din 22 ianuarie funcționăm și la interior. A fost o gură de oxigen pentru noi. Noi am funcționat total invers față de UE. În față se așterne primăvara. Chiar dacă vom mai fi închiși, vom beneficia de o vreme caldă care va lăsa terasele deschise.”

Industria nealimentară, însă, nu stă la fel de bine. Iar ajutoare…

„Toate discuțiile s-au transformat în promisiuni electorale. Deocamdată ăsta e statusul. La toate solicitările noastre nu am primit niciun răspuns. Am vrut o măsură în ceea ce privește chiria pe perioada când magazinele au fost închise. Există centre comerciale care au înțeles perioada și au ales să se adapteze dar altele au intentat procese. Industria de retail nealimentar nu au fost inclusă în ajutor. Pentru noi lucrurile stau tragic, la încălțăminte, la îmbrăcăminte. Exista online-ul care a mers dar nu este suficient.”, spune Roxana Socaciu director executiv RoRetail.

În aceeași notă pesimistă vorbește și Dragoș Petrescu despre ajutoarele de la stat.
Trimise dar care se lasă așteptate, în timp ce oamenii de afaceri nu prea mai au ce să aștepte.

„Banii ar fi trebuit să vină anul trecut. 20% acoperire a cifrei de afaceri. Industria ospitalității a fost tot timpul închisă. De la 2,7 miliarde am ajuns la 1,2 miliarde de euro. Noi avem astăzi în buget 200 de milioane de euro schema de ajutor și o sperăm operațională în vară. Eu nu mă bazez pe ajutorul real al statului pentru că nu a venit. Dar statul a acoperit cheltuieli importante pentru angajați.

E o cale lungă de la promisiunile UE până la vederea banilor și până la capacitatea Ministerului Fondurilor Europene să îi dea. Nu cred că vreun grant să ajungă anul acesta. Sunt 20 de mii de cereri de ajuor și ar mai trebui să mai vină 600 de milioane de euro.

Am un mare semn de întrebare că totul va merge bine. Măsura este blocată datorită modalităților de lansare. Ce recomand antreprenorilor din industria ospitalității este să reziste pentru că acest an este un an în care vânzările vor depăși 55-60 %. Merită să se lupte fără să aștepte ajutor de la stat. Restaurantele tradiționale au pierdut 70% din cifra de afaceri”.

Pandemia nu a afectat numai România. O întreagă lume suferă însă mai marii lor pare că s-au descurcat ceva mai bine.

„În multe țări europene au fost luate măsuri de suport încă din aprilie anul trecut. Franța a intervenit și a obligat la negociere între proprietari și chiriași, în Australia există un cod obligatoriu în acest sens”, spune Roxana Socaciu.

Pe de altă parte însă, nimic nu a putut salva în totalitate industria ospitalități din această perioadă neagră. Dragoș Petrescu atrage atenția, însă, că și aici suntem la coada Europei.
Dar suntem frate cu codrul, iar patriotismul trebuie să mai fi rămas pe undeva.

„Majoritatea țărilor au avut măsuri. Dar insuficiente. Nu există cele mai bune practici nicăieri. Ajutoarele au fost mici. Însă România este pe ultimul loc în ceea ce privește ajutorul dat de stat pentru industria ospitalității. Avem o vară în care terasele vor funcționa, avem o parte din angajați și mai avem un popor român care va merge la terase și vor rămâne în țară. Vor merge la mare și la munte. Așa vom supraviețui.”

Cu pași mici industria ospitalității se reinventează. Și, așa cum elevii vor trece probabil pe mai multă învățătură online, așa și aici mașina va mai înlocui pe unii dintre noi. Ăsta e viitorul, iar dacă vrem să câștigăm trebuie să ne adaptăm.

„Nimeni n-a rămas șomer. Oamenii au fost absorbiți. Din păcate, înapoi va fi greu să-i atragem. Va trebui mai multă tehnologie și mai puțini oameni. Asta deja se vede: dacă vă duceți la mall sunt anumite fast food-uri unde nu te întâlnești cu nicio persoană. Anul ăsta ne-a forțat să ne adaptăm noilor condiții.

Este o situație care va rămâne în continuare pentru zeci de ani. De data asta criza nu se mai bazează pe lista de bani. Sunt mai mulți bani la baza societății. Oamenii consumă altfel banii. Banii se câștigă dar pe alte sectoare. Există și câștigători în pandemie. Noi am pierdut 30% din oameni și 60% din bani. Eu am încredere, însă în România și în ospitalitate. Cred că ne-am redescoperit țara, iar antreprenori vor înțelege. Cred că anul viitor va fi mult mai bun.”

Ca să trăiască, și retail-ul nealimentar trebuie să-și găsească o altă cale. Deși viitorul nu sună bine.

„Acum facem măști, echipamente de producție dar asta ține afacerea pe linia de plutire. În retail-ul nealimentar, 80% dintre companii își vor pierde activitatea. Trendul pentru următorii 2-3 nu e ușor de atins. Niciun antreprenor nu vrea să renunțe, așa că o să ne adaptăm. Noi suntem destul de receptivi la nivelul de învățare. Eu sunt un turist în țara mea. Nu sunt optimistă pentru următoarea perioadă.”

Despre afacerile de pe buza prăpastiei, am discutat astăzi, În Comunitate, cu Dragoș Petrescu, Președintele Organizației Patronale a Hotelurilor și Restaurantelor, si cu Roxana Socaciu, director executiv RoRetail.