Cum să ne ferim de anxietate, atacuri de panică sau depresie pe timp de carantină?
Articol de Adriana Baciu, 5 mai 2020, 09:07
Un lucru important, de care să fim conștienți în această perioadă de criză generată de pandemia de Covid-19, este faptul că măsura în care frica poate avea impact asupra noastră este egală cu cantitatea de energie pe care o investim în asta. Astfel, timpul, atenția, gândurile și acțiunile orientate către teama de pandemie sunt manifestarea energiei noastre vitale, de zi cu zi.
Cantitatea de efort pe care o investim în a ține viu acest aspect din noi, duce în timp la epuizare și ne face să ne pierdem concentrarea, răbdarea, ne poate provoca insomnii, oboseală cronică, dereglări digestive, tendința de a ne închide în noi, de a ne izola, atacuri de panică sau chiar depresie.
În opinia psihologului Andra Tănăsescu, vicepreședinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică (INLPSI), toate aceste reacții vin odată cu alegerea noastră (conștientă sau nu) de a păstra conexiunea vie cu toate senzațiile, gândurile și trăirile care vin la pachet cu frica, îngrijorarea sau nesiguranța.
„Frica are putere doar în măsura în care alegem să i-o oferim noi. Dacă alegem să oprim alimentarea fricilor și să ne concentrăm pe lucrurile pozitive, atunci aceasta își va epuiza resursele iar impactul ei asupra noastră va scădea considerabil. Frica este ca bateria telefonului. O alimentăm prin a băga telefonul în priză.
Cu cât stă mai mult conectată la curent, cu atât mai mult se va încărca și va păstra aprinsă sursa anxietății noastre (telefonul). Dacă, dintr-un motiv oarecare, ar primi o tensiune mult mai mare decât cea normal, ni s-ar prăji atât bateria cât și telefonul. Din momentul în care decidem să scoatem telefonul din priză și să epuizăm resursele bateriei, aceasta va rămâne fără putere și în final va înceta să ne controleze”, explică psihologul Andra Tănăsescu.
Totodată, specialistul de atenționează că avem două opțiuni:
1. Fie continuăm să o alimentăm cu știri din surse neverificate, discuții despre pericol sau eșec, gânduri despre boală sau moarte, judecata de sine sau a celorlalți, expunerea neresponsabilă la situații de risc etc.
2. Fie scoatem „bateria” de la încărcat și o schimbăm cu alta, care se încarcă din surse pline de iubire, de compasiune, empatie, răbdare, liniște, bucurie, pace, etc.
„Știu că poate suna clișeistic, repetitiv chiar, dar gândirea are un impact puternic în definirea felului în care trăim și ne definește viața. Tot ce este în controlul nostru ține de perspectiva pe care alegem să o avem asupra propriei noastre vieți. Sunt persoane care au pierdut enorm în viață și încă te întâmpină cu brațele deschise și cu zâmbetul pe buze.
Pe de altă parte, unele persoane și-au crăpat puțin colțul telefonului și nu îți mai vorbesc timp de 3 săptămâni. Totul ține de atitudinea pe care alegem să o adoptăm. Putem alege să vedem totul în nuanțe de gri și negru sau putem alege să vedem culorile, nuanțele fiecăreia și posibilitățile enorme de a le combina și de a obține ceva complet nou”, conchide psihologul Andra Tănăsescu, vicepreședinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică INLPSI.
