Purim în București

Articol de cristina.toma, 1 martie 2018, 11:49

Evreii din toată lumea celebrează sărbătoarea de Purim, poate cea mai veselă sărbătoare a iudaismului. Ea durează vreme de două zile.

Faptele care au dus la „nașterea” acestei sărbători sunt consemnate în Cartea Estherei din Biblie și s-au petrecut în Imperiul Persan, în secolul al IV-lea Î.Chr, cu o extindere în 127 de ținuturi care făceau parte din acest Imperiu.

Regele Ahashverosh aflat la un ospăț cu toți oamenii importanți din imperiul său,. amețit de vin, a chemat-o pe regina Vashti, vestită pentru frumusețea ei, să se înfățișeze în toată splendoarea ei cu coroana regală pe cap. Regina refuză iar regele o condamnă la moarte.

Însă după aceasta el trebuie să își caute o nouă soție și regină. Poruncește ca să fie căutate toate fetele frumoase din imperiul său și trimise la curte. Printe ele se află și o tânără evreică, Hadas din Susa. Unchiul ei Mordechai o sfătuiește înainte de a fi luată la curte să nu spună că este evreică și să își ascundă identitatea. Așa că ea va spune că se numește Esther din Susa.

Ajunsă la curte ea va fi aleasă de regele Ahashveros să îi fie soție și regină, acesta fiind încântat nu doar de frumusețea ci și de înțelepciunea ei.
Însă tot la curtea regelui se află și Haman, sfetnicul acestuia care îi ura pe evrei și le dorea moartea pentru că odată Mordechai, unchiul Estherei, refuzase să i se închine acestuia asemenea unui zeu.

Citind în vechile cronici într-o seară, regele află că Mordechai i-a salvat viața în copilărie și se hotărăște să îl răsplătească și să îl onoreze, sarcini pe care regele îi poruncește chiar lui Haman să le ducă la îndeplinire. Însă Haman obține și el cu viclenie semnarea unul decret de condamnare la moarte a tuturor evreilor din imperiu .

Mordechai află de planul regelui și îi spune Estherei că poporul ei este în pericol și nici ea nu va scăpa de mânia lui Haman chiar dacă este regină.

Esther este tulburată peste măsură și se hotărăște să meargă la rege, lucru primejdios în acea vreme deoarece nimeni nu putea apărea în fața regelui neinvitat. Însă ea se hotărăște să facă asta chiar cu prețul vieții. Îi spune lui Mordechai să le ceară tuturor evreilor să postească trei zile și ea face același lucru. Apoi se înfățișeză la rege iar acestea chiar dacă nu o chemase a zâmbit. În cele din urmă ea îi spune că îl poftește pe el și pe Haman la un ospăț . În timpul petrecerii când toți se bucurau ea era tristă iar regele a întrebat-o care este cauza. Ea îi spune atunci de planurile lui Haman. Acesta din urmă este pedepsit iar evreii sunt salvați de la moarte.

Sărbătoarea de Purim este însoțită de obiceiuri specifice: primul este citirea Meggilei Estherei (povestea Estherei) în sinagogă.

Tot cu această ocazie oamenii îți fac daruri unii altora, organizează carnavaluri, joacă niște mici piese de teatrul sau scenete, denumite și Purimspiel, și care înfățișează povestea Purimului.

De asemenea, se fac și niste prăjituri speciale cu umpluturi diferite de nuci, fructe ,  cacao, etc. și care se numesc „Pălăria lui Haman”.

În Bucureștiul de odinioară, în carteirele evreiești de pe Dudești, Văcărești și Calea Moșilor locuitorii celebrau Purimul indiferent de condția lor materială ori socială.
Ziaristul Brunea Fox descrie atmosfera acestor cartiere în vremea sărbătorii de Purimîintr-un articol intitulat „Imaginile Purimului” unde arată că totul în jur părea un carnaval, totul era transformat, mascat, schimbat. :

„O singură dată pe an Raionul și Nerva Traian își permit ca la o chemare misterioasă, să evadeze din Ghetto. (…) Știu că unele saloane ce primesc mascți deschid ușa celor cu invitație … S-a lansat chiar o parolă pentru a se concilia restricțiile cu secretul deghizării”. Iar dacă în casele celor cu o stare materială mai bună se organizau petreceri și baluri mascate și în cartierele sărace oamenii petreceau.

Scriitorul I. Petlz descrie această atmosferă în romanul său „Calea Văcărești” unde cei săraci își făceau măști de hârtie colorată ori carton, copiii se îmbrăcau cu hainele părinților, părinții se îmbrăcau în haine care nu se potriveau deloc cu meseriile lor, diferit față de cum îi știa lumea, în prăvălii se găseau măști de vânzare dar și costume fistichii făcute din haine vechi.

Sursa foto: www.radiocluj.ro

Chiar dacă majoritatea locuitorilor acestor cartiere erau oameni săraci care se luptau din greu cu viața de fiecare zi făcută din necazuri și muncă multă, de Purim încercau să uite de toate acestea, se costumau și își făceau mici daruri, cel puțin două. Cele mai bucuroase erau gospodinele care își măsurau succesul după repeziciunea cu care dispăreau prăjiturele la care munciseră o zi întreagă.

Astăzi, la Teatrul Evreiesc de Stat, Purimul continuă cu music-hall-ul „Audiție de Purim” scris și regizat de Sorin Lucian Ionescu, corul Hazamir, Bucharest Klezmer Band, formațiile de dansuri „Hora”, și „Haverim”.