Cele trei gropi de gunoi ale Bucureștiului funcționează fără autorizații de mediu!
Articol de Mircea Apostolescu, 8 februarie 2018, 17:22
Cele trei gropi de gunoi ale Bucureștiului, de la Vidra, Glina și Chiajna-Rudeni funcționează, actualmente, fără autorizații de integrate de mediu, a declarat, astăzi, pentru București FM Marian David, director la Comisariatul General al Gărzii Naționale de Mediu. Autorizațiile au expirat anul trecut iar comisarii Gărzii de Mediu au dispus suspendarea activității celor trei gropi de gunoi, însă operatorii acestora au contestat în justiție măsura dispusă de către comisari și, prin urmare, aceste depozite de deșeuri își pot desfășura activitatea, până la soluționarea definitivă a cauzei.
Pe de altă parte, ieri, primarul Sectorului 1 Daniel Tudorache, s-a întâlnit, la sediul Primăriei, cu reprezentantul operatorului gropii de gunoi de la Chiajna-Rudeni, președintele companiei Iridex, Corneliu Pascu. Cei doi au convenit că Autoritatea Locală să amplaseze în zona depozitului de deșeuri aparate speciale care să poată detecta eventualele depășiri ale emisiilor de hidrogen sulfurat.
Conform edilului din Banu Manta, situația calității aerului în zona gropii de gunoi va putea fi urmărită atât online pe internet, cât și prin intermediul unor panouri electronice de informare a cetățenilor. Tudorache spune că nu are o problemă personală cu compania Iridex sau cu șeful acesteia, Corneliu Pascu, ci dorește doar că operatorul gropii de gunoi de la Chiajna să se conformeze normelor de mediu, astfel încât cetățenii din cartierele Chitila, Dămăroaia și Bucureștii Noi să nu mai fie deranjați de mirosul de ouă clocite pe care îl reclamă de ani de zile.
După întâlnirea dintre primarul Sectorului 1 și șeful de la Iridex, părea să se fi ajuns la o pace sau măcar la un armistițiu între cele două părți. Numai că șeful grupului de consilieri PSD din Consiliul Local al Sectorului 1, Cristian Tudose, spune că ”singura variantă pentru respectarea legislației de mediu ar fi aceea a închiderii celulelor C6 și C7 ale gropii de gunoi de la Chiajna și oprirea instalației de producere a energiei electrice din gazul de fermentație a gunoiului! Cele două celule aflate în operare, în prezent, C6 și C7, ar fi ilegale”, pentru că ele au fost făcute pe un teren proprietate privată a companiei Iridex, în timp ce Legea 51/2008 a serviciilor de utilitate publică stipulează clar că depozitele de deșeuri pot fi create doar pe terenuri aflate în proprietatea autorităților locale.
”Celulele C6 și C7 ar fi ilegale și pentru că depășesc cantitatea maximă de deșeuri admisă ar fi depozitate la groapa de gunoi Chiajna, 4,5 milioane de metri cubi, cantitate prevăzută atât în contractul semnat în 1999 de către operatorul Iridex cu Primăria Capitalei, cât și prin Autorizațiile Integrate de Mediu eliberate, apoi, de către Agenția de Mediu București”, spune șeful consilierilor PSD de la Sectorul 1.
”De aceea, Primăria Sectorului 1 se află în proces cu Agenția de Mediu București pentru a bloca reautorizarea gropii de gunoi Chiajna, ceea ce ar însemna funcționarea acesteia încă 10 ani, de acum înainte”, a declarat Tudose pentru București FM. Tudose cere și închiderea instalației care produce curent electric prin arderea gazului rezultat din fermentația gunoiului de la Chiajna, pentru că și aceasta ar fi ilegală.
”Operatorul gropii de gunoi, compania Iridex, nu deține o delegare din partea Primăriei Capitalei pentru producția de energie electrică din gazul de fermentație. În plus, instalația este situată tot pe terenul proprietate privată a companiei Iridex, ceea ce legea nu permite”, a declarat liderul grupului de consilieri PSD din Consiliul Local al Sectorului 1.
Tudose mai reclamă și inexistența fondului de urmărire post-închidere a gropii de gunoi, fond ce ar fi trebuit constituit pe tot parcursul existenței depozitului de deșeuri. El spune că, după închiderea gropii, ecologizarea terenului va cădea în sarcina autorităților locale, ceea ce va însemna cheltuirea a foarte mulți bani din bugetele locale.
La întrebarea ce se va întâmplă cu gunoiul din Sectorul 1, dacă groapa de la Chiajna va fi închisă, șeful consilierilor PSD de la Sectorul 1 răspunde că ”acesta ar trebui preluat de către gropile de gunoi de la Glina și Vidră, mai ales ultima având încă o capacitate însemnată de depozitare”.
În context, trebuie amintit faptul că Depozitul Municipal Integrat de deșeuri de la Chiajna-Rudeni a fost înființat în anul 1999, împreună cu cel de la Glina și cel de la Vidra, conform studiului firmei japoneze JAICA. În urma unei licitații internaționale, compania Iridex a câștigat dreptul de a amenaja depozitul de deșeuri pe un teren cu suprafața de 16, 5 hectare, pe care Chiajna l-a dat în concesiune pe 20 de ani Municipiului București. La împlinirea acestui termen, terenul pe care se află celulele C1-C5 ale gropii de gunoi se va întoarce în patrimoniul și administrarea celor de la Chiajna.
Acum 10 ani, compania Iridex a cumpărat de la proprietarii privați din zonă o suprafață de 11 hectare de teren, pe care au fost amenajate celulele C6 și C7 ale depozitului de deșeuri. În prezent, conform declarațiilor Iridex, celulele C6 și C7 sunt singurele operaționale, unde se depozitează deșeurile, celelalte, C1-C5, fiind închise definitiv.
Cât privește situația gropii de gunoi de la Chiajna, Marian David, director la Comisariatul General al Gărzii Naționale de Mediu, spune că, ”în ultimii doi ani, în urma reclamațiilor cetățenilor, comisarii Gărzii au întreprins 17 controale la groapa de gunoi Iridex, dispunând 67 de măsuri și două amenzi în valoare de 200 de mii de lei. De asemenea, comisarii au dispus suspendarea activității din cauza lipsei Autorizației Integrate de Mediu. Operatorul gropii de gunoi de la Chiajna a contestat, însă, în instanță măsura și își poate desfășura activitatea până la soluționarea definitivă a cauzei”. El mai spune că ”operatorul gropii de gunoi de la Chiajna ar fi îndeplinit toate măsurile impuse de către comisarii Gărzii de Mediu, printre care și închiderea definitivă a celulelor C1-C5 și instalarea unui sistem automat de monitorizare a emisiilor la instalația de cogenerare și raportarea datelor către Agenția și Garda de Mediu.
Directorul de la Garda de Mediu recunoaște, însă, că apar depășiri fugitive ale valorilor maxime admise pentru emisiile de hidrogen sulfurat ale instalației de cogenerare. David spune că ”arderea gazelor din fermentația gunoiului este o tendință Europeană și că depășirile fugitive la emisiilor de hidrogen sulfurat sunt un risc ce apare la exploatarea acestui gaz, mai ales la pornirea instalației. După toate acestea, cetățenii rămân cu duhoarea de ouă clocite care le invadează casele periodic, iar Bucureștiul rămâne cu o mare problemă. Este vorba despre faptul că cele trei gropi de gunoi ale sale nu au autorizații de mediu, deci ar trebui închise”.
Ce vom face, însă, în acest caz, cu gunoiul pe care îl producem în fiecare zi?
