Arhitecții din București cer înființarea unui Centru de Urbanism!

Articol de Mircea Apostolescu, 28 noiembrie 2016, 15:43

Filiala București a Ordinului Arhitecților din România (OAR) cere înființarea unui Centru de Urbanism, în subordinea Municipalitații. Acesta ar urma sa faca legatura intre Consiliul General si Primarul Capitalei si corpul profesional al arhitectilor, urbanistilor si inginerilor.

Centrul de Urbanism Bucuresti ar trebui sa dispuna de o baza integrata de date in ceea ce priveste proprietatile, fondul construit existent, retelele de utilitati, infrastructura, si pe baza acestor informatii sa elaboreze politici de dezvoltare urbana,  de urbanism, de locuire, care sa se afle deasupra intereselor de moment ale unor investitori.

Necesitatea infiintarii centrului de urbanism este una dintre concluziile care se desprind din Raportul pentru Bucuresti 2016, prezentat de catre OAR Bucuresti, cu doua saptamani in urma, are nevoie de un centru de planificare urbana si de o lege a Bucurestiului!

“Raportul pentru Bucuresti 2016” porneste de la 8 premise, conține patru concluzii și recomandă 7 acțiuni urgente ~ primele pe listă fiind: înființarea unui Centru de Planificare Urbană și Metropolitană, apoi o Lege a Bucureștiului.

> Potrivit presedintelui OAR Bucuresti, Serban Sturza :”Intenția este, de fapt, de a putea avea, în cel mai scurt timp, o politică urbană coerentă, pe un termen mai lung decât un mandat de primar general, care să depășească, astfel, interesele partinice. În acest sens, este esențială implementarea primei acțiuni recomandate de Raport pentru depășirea situației de criză și pentru asigurarea dezvoltării sustenabile a Bucureștiului, înființarea de urgență a unui Centru de Planificare Urbană și Metropolitană în sprijinul instituției Primarului, care să ofere continuitate și o logică mandatelor administrative și deciziilor luate.”

Potrivit raportului OAR, Bucurestiul anului 2016 este o Capitală Europeană fără o instituție de dezvoltare metropolitană responsabilă, are o relație discontinuă şi adeseori conflictuală cu zona metropolitană, ocupă unul dintre ultimele locuri în Europa în ceea ce privește calitatea aerului și nivelul zgomotului, nu are spații publice de calitate, ci doar areale pietonale pe domeniul public, are zone blocate sau subdezvoltate și comunități degradate, este lipsit de o politică de gestiune a locuințelor sociale (publice), comerciale (private), temporare, de urgență sau informale si a fost nominalizat la categoria „centru istoric în pericol” pe lista „2016 World Monuments Watch”.

Concluziile Raportului pentru Bucuresti 2016 sunt ca Bucurestiul este negestionabil la nivel administrativ și funcționează neunitar și fracturat, ca orasul este într-o situație critică. Consecințele însumate ale problemelor punctuale analizate în raport, cărora li se pot adăuga altele încă necartate, arată o situație critică cu o creștere a decalajului de dezvoltare și gestiune față de restul capitalelor europene.
Tot potrivit raportului OAR,  administrația orașului  este slăbită, incoerentă și arbitrară. Deciziile și politicile locale nu se bazează pe date statistice, evaluări științifice sau analize de impact, ci pe decizii subiective și influențe politice. Proiectele mari, planurile și strategiile urbane nu au continuitate între mandate fără a fi gândite pe termen mediu sau lung.

O alta concluzie vizeaza lipsa de transparență și informare adecvată , care a creat o ruptură între societate și administrație. Interesele societății sunt slab reprezentate la nivelul administrației. Persoanele alese și mandatate prin vot au în general un contact superficial cu cetățenii și organizațiile profesionale – cei care pot fundamenta și optimiza planurile administrației.

Tot raportul spune ca resursele urbane esențiale sunt utilizate inadecvat și nesustenabil. Neglijarea sistematică a anumitor categorii de resurse urbane: spațiile verzi, spațiul public, patrimoniul și arhitectura au consecințe directe asupra calității vieții urbane, nesatisfăcătoare în București, printre cele mai slabe dintre orașele europene.
Raportul recomanda acțiuni urgente pentru depășirea situației de criză și pentru asigurarea dezvoltării sustenabile a Bucureștiului:
Astfel, este de o necesitate stringenta, potrivit specialistilor OAR, infiintarea unui Centru de planificare urbană și metropolitană. Este necesară înființarea de urgență a unui centru de planificare urbană și metropolitană în sprijinul instituției Primarului, care să ofere mandatelor administrative o continuitate și logică deciziilor luate, precizeaza Raportul OAR.

Acelasi Raport sustine necesitatea adoptarii unei Legi a Bucureștiului. Aceasta lege ar trebui să definească statutul Bucureștiului ca oraș–capitală, să definească aria metropolitană și restructurarea administrativă / un management urban si teritorial pe principii sustenabile.

Este necesara, de asemenea, potrivit Raportului pentru Bucuresti 2016, intărirea administrației publice. In acest scop, ar fi necesar un  audit al administrației publice locale și centrale și alocarea de resurse umane și financiare dimensionate corespunzător, precum și obligativitatea unei formări profesionale continue.
Printre masurile necesare si urgente cerute de catre raport se numara si aprobarea și implementarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă București-Ilfov.  Schimbarea modului de a înțelege și gestiona traficul în oraș și orientarea către a diversifica tipurile de mobilitate sunt esențiale pentru confortul locuirii și îmbunătățirea condițiilor de mediu, spun cei de la OAR.

Raportul mai cere si adoptarea unor politici coerente pe termen scurt și mediu pentru regenerare urbană, integrarea patrimoniului, consolidarea și reabilitarea fondului construit reprezentativ.
Raportul OAR vorbeste si despre riscul seismic. Riscul seismic ridicat și starea în general depreciată a fondului construit din București sunt probleme care cer o atenție imediată și politici publice pentru diminuarea riscului, reabilitarea și revitalizarea fondului construit existent și nu doar a celui cu valoare de patrimoniu, spun autorii raportului.
Ei mai recomanda si acțiuni punctuale care să limiteze pericolul evenimentelor de tip Colectiv și care să  ofere locuitorilor mai mult confort urban.

Autorii Raportului OAR sunt de parere ca acțiunile mici pot experimenta și valida soluții care să fie utilizate rapid, fiind esențiale pentru a repara fractura dintre administrație și societate. Măsurile coercitive și excesive nu rezolvă de fapt probleme, reușind în schimb să blocheze dezvoltarea economică și să amplifice conflictele.
Ultima, dar nu cea din urma, pe lista masurilor recomandate de Raport se refera la informare și transparență, Comunicarea corectă, transparentă și permanentă cu cetățenii este o necesitate. Ca organizație profesională care se ocupă de modelarea orașului, ne dorim o administrație deschisă, pregătită profesional și care să acționeze ca partener în dezvoltarea urbană, afirma cei de la OAR.