Capitala mall-urilor?

Articol de , 31 octombrie 2016, 09:45 / actualizat: 2 noiembrie 2016, 9:59

Incurajata de rata exceptionala de crestere a consumului  confirmata si de Statistica, efervescenta constructiei de noi spatii pentru comertul modern nu da semne de incetinire. Pe 27 octombrie, a fost inaugurat un nou mall in Bucuresti, al doilea din acest an, dupa Park Lake.

Noul mall, numit Veranda, este amplasat in zona Obor si  este primul centru comercial din capitala a carui proiectare si constructie a fost finantata exclusiv de companii romanesti.

Un pas important pentru capitalul romanesc

Construind acest mall, capitalul autohton a dovedit ca are si curajul si capacitatea de a intra in competitie directa cu marii investitori straini din domeniu, care pana in prezent aveau exlusivitatea comertului modern in Bucuresti.

Bucuresti Mall si Plaza Romania au fost construite de turcii de la Anchor, AFI Palace este investitie israeliana, Panorama si Mega Mall apartin sud-africanilor de la NEPI, Park Lake a fost construit cu bani portughezilor de la Sonae Sierra.

Iata a acum s-au gasit investitori romani capabili sa mobilizeze 60 de milioane de euro pentru un centru comercial care deja este inchiriat in proportie de 97%.

Sutem ingrijorati ca economia romaneasca este dominata de investiile straine si aproape ne-am resemnat cu gandul ca niciodata capitalul romanesc nu va putea concur cu cel strain, dar iata ca se poate.

Cate mall-uri sunt in Bucuresti

13 in total,  relativ uniform repartizate pe teritoriul capitalei: Sun Plaza, Mega Mall, Grand Arena Mall, AFI Palace Cotroceni, Liberty Center, Baneasa Shopping City, Unirea Shopping Center, Plaza Romania, Park Lake, Veranda, Promenada, Militari Shopping Center, si Vitantis Shopping Center.

Unul singr a fost construit inainte de 1990 si anume Unirea. Restul sunt, toate, investitii de dupa 1990, iar diferenta dintre ele este supratata inchiriabila si, mai ales, existenta cinematografelor

Nivelul de succes, adica cifra de afaceri, pare sa fie rezultatul direct al existentei, sau inexistentei unui cinema. Singura exceptie este Unirea care desi nu are cinema are o cifra de afaceri foarte mare, pentru ca se afla in cea mai aglomerata intersectie din Bucuresti  si la doi pasi de Centrul Vechi.

Chiar si noul mall, Veranda, desi nu are acum cinema, si-a programat deja o extindere care va contine si cinematograf

Nu sunt prea multe mall-uri in capitala

Nu sunt si asta din doua motive urbanistico-socio-economice

Primul motiv este acela ca Bucurestiul este, probabil, singura capitala europeana unde marile bulevarde se golesc seara, pentru ca nu mai exista nici magazine mari, nici cinematografe mari, nici restaurante mari, ci doar cateva teatre, putine si ele .

Chiriile imense cerute de proprietarii acestor spatii, faptul ca multe spatii comerciale sunt plasate in cladiri cu risc seismic,  spatiile comerciale existente sunt mici si, in fine, lipsa locuri de parcare au dus la aceasta situatie

Al doilea motiv este ca mall-urile au devenit un fenomen social, chiar o necesitate sociala, mai mult decat una economica

Fenomen social

Mall-ul este un loc in care oamenii se pot intalni, pot lua cina, se pot uita la un film, sau, mai nou, la spectacol de balet si opera, fac sport, citesc o carte, au sedinte de masaj si infrumusetare, sau chiar se plimba cu roller-coaster-e, sau se distreaza pe trasee de catarare de tip Aventura Park.

Deci sunt o multime de motive sa te duci la mall chiar si daca nu vrei neaparat sa cumperi ceva.

Te duci la cinema si la iesire te opresti si la un resturant chinezesc, sau la unul de fructe de mare, sau la o pizzerie, sau mergi la cumparaturi, ramanand sub acelasi acoperis.

Sau, daca nu ai nimic anume de facut, te duci pur si simplu la mall sa bei o cafea, eventual pe o terasa cu vedere panoramica.

Necesitatea a creat mall-urile, iar mall-urile au creat noi obisnuite

Nimeni nu se mai plimba pe Calea Victoriei, sau pe Bd. Magheru  la cumparaturi  pentru ca toate genurile de produse, de la cele ieftine din supermarketuri pana la cele “de firma”, sa gasesc in mall-uri unde sunt si magazine cu suprafete mari, luminoase, climatizate, cu vitrine mari.

Pe de alta parte, toti comerciantii pe care te-ai astepta sa-i vezi in buticuri sic pe Calea Victoriei, s-au dus in mall-uri pentru ca pe Calea Victoriei nu se mai plimba nimeni, cu exceptia turistilor cazati in hotelurile din zona, care hoteluri sunt si ele putine. In plus, spatiile comerciale sunt mici, cu vitrine joase si cu foarte putine locuri de parcare.

Nimeni nu se mai duce la cinematografele de pe bd. Elisabeta, sau de pe Magheru, pentru ca exista cinematografe moderne, foarte confortabile, in mall-uri.

Pe de alta parte cinematografele din locatiile “traditionale” nu au avut parte de investii in modernizare tocmai pentru ca lumea s-a orientat care centrele comerciale si, in plus, cladirile de pe marile bulevarde au bulina rosie.

La fel sta situatia si in cazul restaurantelor de lux.

In fenomenul socio-economic al mall-urilor cauza devine efect, iar efectul devine cauza

Bucurestiul nu are un Champs Elysees, sau o Oxford Street, sau  o Via del Corso. Geografic marile bulevarde exista, sunt frumoase, ample, strajuite de cladiri monumentale, dar comercial si social ele nu mai exista dupa ora 7 seara.

Singura zona din Bucuresti in care locatiile traditionale de intalnire si socializare nu au “capitulat” in fata centrelor comerciale este cea a Centrului Vechi, iar efectul s-a vazut imediat: un mare retailer de imbracaminte a simtit nevoia sa construiasca acolo un magazin modern pe trei etaje, iar in lant de librarii si-a facut acolo cea mai mare librarie.

Este un semn ca roata istoriei nu este definitiv intoarsa, Bucurestiul istoric, cel al arterelor comerciale traditionale, nu este definitiv condamnat, el poate reinvia.