Dezorganizare și reacții întârziate, în cazul Colectiv!

Articol de , 23 martie 2016, 08:15 / actualizat: 23 martie 2016, 13:04

Raportul Corpului de Control al prim-ministrului (CCPM) cu privire la intervenția autorităților în dezastrul de la Colectiv a fost făcut public. Din acesta reiese clar că departamentul condus de Raed Arafat a fost mult sub ceea ce se aștepta de la el și că au fost constatate deficiențele grave.
Multe dintre acestea au fost semnalate și de Radio Bucuresti FM, imediat după evenimentul din 30 octombrie.

Art. I. al OUG1/2014 emisă în momentul înființării Departamentului pentru Situații de Urgenţă precizează:

(1) În cadrul Ministerului Afacerilor Interne se înfiinţează Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, denumit în continuare Departamentul, structură operaţională fără personalitate juridică, cu atribuţii de coordonare, cu caracter permanent, la nivel naţional, a activităţilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă, asigurarea şi coordonarea resurselor umane, materiale, financiare şi de altă natură necesare restabilirii stării de normalitate, inclusiv primul ajutor calificat şi asistenţa medicală de urgenţă în cadrul unităţilor şi compartimentelor de primire a urgenţelor, denumite în continuare UPU/CPU, până la internarea în spital.

(2) Departamentul este condus de un secretar de stat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, numit prin decizie a prim-ministrului.

Departamentul condus de Raed Arafat a fost trecut în raport ca fiind una dintre instituțiile care nu a acționat corespunzător: ”În principal această instituție nu a respectat prevederile imperative ale O.U.G. nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situațiilor de urgență, precum și pentru modificarea și completarea O.U.G. nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, în ceea ce privește coordonarea în ansamblu a situațiilor de urgență, nu doar a activității de prim ajutor calificat și asistență medicală de la locul evenimentului”.

Obiectivele controlului au constat în verificarea următoarelor aspecte:

– Capacitatea de intervenție a structurilor cu atribuții în domeniul gestionării situațiilor de urgență implicate în intervențiile de asistență medicală și prim ajutor calificat;

– Modul concret de intervenție a structurilor cu atribuții în domeniu, în seara zilei de 30 octombrie 2015, la incendiul din clubul Colectiv din București;

– Modul de gestionare a situației victimelor incendiului după intervențiile de asistență medicală de urgență și prim ajutor calificat, respectiv după internarea acestora în unitățile spitalicești.

În plus, în cadrul acțiunii de control au fost verificate și aspecte semnalate de mass-media, și anume:
– necesitatea instalării posturilor medicale avansate;
– modalitatea de utilizare în noaptea de 30.10.2015 a serviciilor ambulanțelor private;
– starea de fapt a unității de arși gravi din cadrul Clinicii de Chirurgie Plastică și Microchirurgie reconstructivă – Spitalul Clinic de Urgență București (Floreasca);
– necesitatea activării Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene.

Raportul prezintă și face o analiză a legislației aplicabile în domeniul asistenței de urgență în caz de accidente colective, cu accent pe activarea și declanșarea Planului Roșu de Intervenție și echivalentul acestuia din spitale: Planul Alb.

Ȋn urma verificărilor efectuate de către CCPM, au rezultat următoarele concluzii:

– Intervenția de urgență în urma incendiului de la clubul Colectiv din București din seara de 30 octombrie 2015 a fost în mare parte o acțiune necoordonată, cu elemente de improvizație a autorităților, aspect cauzat în principal de lipsa de exerciții în caz de urgențe majore, neconcordanțe în legislație și, respectiv, baza materială deficitară.

– Cu toate că cel puțin unul dintre apelurile primite conținea elemente care arătau existența unei situații foarte grave, Planul Roșu de Intervenție nu a fost declanșat imediat ci doar după parcurgerea unor etape, prevăzute în legislația în vigoare, care pot fi descrise ca fiind birocratice, în condițiile în care aceeași legislație permite și mecanisme mai rapide de intervenție pentru alte situații de urgență (dezastre aviatice sau feroviare etc). Astfel, Planul Roșu de Intervenție a fost declanșat, la ora 22:50, la 18 (optsprezece) minute de la primele apeluri la numărul unic de urgență și la 7 (șapte) minute de la momentul informațiilor primite de la echipajele aflate la locul intervenției.

– Deși rezultă că Planul Roșu de Intervenție a fost declanșat de către Prefectul Municipiului București, există elemente de incertitudine cu privire la comunicarea declanșării către toate entitățile implicate în intervenție. De exemplu: Direcția Generală de Poliție a Municipiului București a comunicat oficial CCPM că nu i-a fost transmisă informarea cu privire la declanșarea Planului Roșu de Intervenție la nivelul municipiului București și județului Ilfov. Mai mult decât atât, înscrisurile transmise de Serviciul de Ambulanță București-Ilfov, Jandarmeria Municipiului București și Poliția Locală a Municipiului București nu fac referire la momentul la care a fost instituit Planul Roșu de Intervenție.

– Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU) a coordonat, la fața locului, doar activitatea de prim ajutor calificat și asistență medicală de la locul evenimentului, nu toate activitățile de intervenție.

– Lipsa aparentă a unei coordonări reale a operațiunii de intervenție a fost evidențiată și de faptul că unele echipaje s-au panicat și au început să comunice haotic informații către dispecerat.

Printre altele, raportul susține adiacent si atentionarea transmisă de dr Cristian Grasu cu câteva zile în urmă ministrului Sănătății, într-o scrisoare deschisă:

Domnului Ministru al Sănătății, Patriciu-Andrei Achimaș-Cadariu,

Domnule Ministru al Sănătății, Asociația Serviciilor de Ambulanță din România protestează împotriva încercărilor repetate ale DSU, prin dl Secretar de Stat Raed Arafat, de a îngrădi activitatea SAJ din România.
Am înțeles și am susținut acțiunile integrate în situații de urgență timp de 8 ani. Serviciile de Ambulanță Județene au asigurat 61% din intervenții, indiferent de prevederile Indexului de cooperare medicală, care spun că, la majoritatea cazurilor ar trebuie să plece un PA. Noi am preluat fără să răcnim toate solicitările, mai proaspete sau mai vechi, fie că aveam resurse, fie că nu aveam. În felul acesta nu am putut respecta prevederile Titlului IV din Legea 95/2006, conform cărora Serviciile de Ambulanță lucrează în regim de așteptare.
Este timpul să spunem adevărul: 28.000 de pompieri, cu un buget de 1,5 mld de lei rezolvă anual aproape 900.000 de intervenții, în timp ce 11.000 de angajați SAJ rezolvă 3.700.000 de intervenții, cu un buget de aproape 800 de mil de lei. O minimă analiză de eficiență relevă ce e mai bine pentru România.
Domnule ministru, pentru că sunteți o persoană cu bună credință, suntem siguri că veți realiza ce sistem este mai eficient. Nu dorim răul nimănui, ne dorim doar ca activitatea noastră să fie evaluată corect și să fie recunoscută ca atare, iar, în consecință, Ministerul Sănătății să asigure susținerea logistică și financiară corespunzătoare volumului de muncă și gradului de eficiență.
În această ordine de idei, vă rugăm, domnule ministru să evaluați și să decideți atitudinea corectă pentru România și pentru cetățenii români.

Cu stimă,
Dr. Cristian Grasu
Președinte ASAR

Conform raportului CCPM:

– Baza materială a Serviciului de Ambulanță București-Ilfov și numărul personalului au fost și sunt insuficiente chiar și raportat la intervenția în situații obișnuite, element în măsură să afecteze grav capacitatea de intervenție a acestei structuri. La aceasta se adaugă nivelul scăzut al salariilor personalului medical din cadrul SABIF, ceea ce determină plecarea acestuia către alte state. Astfel, la data de 30.10.2015, Serviciul de Ambulanță București-Ilfov dispunea de 182 de ambulanțe, din care 152 se aflau în stare de funcționare. Din numărul de ambulanțe funcționale, la data de 30.10.2015, 76% erau foarte vechi și în situație de casare. Conform legislației și raportat la numărul populației, declarate statistic la nivelul municipiului București și al județului Ilfov, la data de 30.10.2015, Serviciul de Ambulanță București-Ilfov ar fi trebuit să funcționeze cu un număr de 1.740 angajați, dar acesta funcționa doar cu un număr de 868 de persoane, având astfel un deficit de 50,11%.

Din datele aflate la dispoziția CCPM nu rezultă că la data de 30.10.2015 ar fi existat Planul Alb cadru la nivelul Ministerului Sănătății, iar la nivelul fiecărei unități spitalicești de urgență din București în care au fost internate victimele de la clubul Colectiv, Planul Alb fie nu exista deloc, fie procedura nu a fost respectată.

– Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene nu a fost activat de către Statul român, deși acesta era aplicabil. Pe viitor, CCPM propune ca acest mecanism să fie activat, acolo unde situația o impune, chiar dacă în paralel sunt întreprinse și alte demersuri.

– La data efectuării controlului au fost constatate mai multe neconcordanțe legislative la nivelul actelor normative care reglementează acordarea asistenței de urgență în caz de accidente colective, calamități și dezastre în fază prespitalicească.

– Ca notă unitară în ceea ce privește datele primite de la diversele entități implicate, s-a remarcat lipsa de coerență și datele contradictorii cu privire la numărul de echipaje existent la fața locului, numărul total de victime, numărul de pacienți internați în fiecare spital, numărul de pacienți depistați cu infecții nosocomiale, numărul de pacienți transferați în afara țării și locația acestora, raportările fiind confuze chiar și-n privința numărului total de decese.

Raportul concluzionează: „În consecință, se impune reformarea radicală și îmbunătățirea sistemului de asistență de urgență în caz de accidente colective, calamitțăi și dezastre în faza prespitalicească, precum și a asistenței de urgență în cadrul spitalelor”, se arată în finalul raportului“.

Va reamintim că postul nostru de radio a fost primul care a semnalat nerespectarea Planului Roșu, la trei zile imediat după consumarea evenimentului: https://www.bucurestifm.ro/2015/11/02/de-ce-nu-a-fost-respectat-planul-rosu-de-interventie-vineri-noapte-de-catre-autoritati-planul-a-fost-gandit-sa-salveze-vieti-in-astfel-de-cazuri/.

Ca reacție la articolul publicat de noi, a venit dreptul la replică al domnului secretar de stat în MAI și în același timp coordonator al Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat: https://www.bucurestifm.ro/2015/11/03/raed-arafat-a-raspuns-intrebarii-de-ce-nu-a-fost-aplicat-planul-rosu-de-interventie-adresata-de-bucurestifm/.

Cât timp trebuie să mai treacă pentru ca cei în măsură să ia o decizie să o facă?
Pentru ca e clar, nu trebuie făcute anchete peste anchete pantru ca cineva care a citit legea să își dea seama de ceea ce se întâmplă.

Nu îi neagă nimeni meritele domnului Arafat. Ce a facut demn de laudă si de toata recunoștința e bine făcut. Dar de aici și până la încercările deplorabile de a se justifica și cauta scuze și argumente e cale lungă.

Ultima afirmație a acestuia, făcuta săptămâna trecută la Timișoara, este că legea trebuie schimbată.

“Legislaţia privind situaţiile de urgenţă este “foarte stufoasă”, anumite reglementări existând în diverse legi şi ordine şi, din acest motiv, este necesară o singură lege pentru acest domeniu”, a declarat Raed Arafat.

Fără supărare, legea asta cine a făcut-o din 2007 și până în prezent? Sau legile sunt făcute pentru a fi schimbate când nu ne încadrăm pe teren în litera lor?