Terra Memoriae: Via Transilvanica devine spațiu de cercetare, creație și memorie culturală

Articol de bucurestifm, 24 septembrie 2026, 16:45

Via Transilvanica devine, în următorii trei ani, un spațiu de cercetare, creație și documentare culturală. Proiectul Terra Memoriae, derulat în perioada 2026-2028, își propune să aducă cercetarea umanistă direct în comunitățile traversate de traseu și să transforme poveștile, tradițiile și memoria locurilor în resurse culturale accesibile publicului.

Inițiativa este realizată de Tășuleasa Social și UmanEast pentru Educație și Cultură, cu Radio România Cultural în rol de curator și coproducător. Proiectul urmărește cei aproximativ 1.600 de kilometri ai Via Transilvanica și cele 400 de comunități traversate de traseu, pornind de la trei întrebări: “De unde venim, de-ai cui suntem și ce facem mai departe?”.

Organizatorii văd Via Transilvanica nu doar ca pe un traseu turistic, ci și ca pe un spațiu cultural în aer liber, în care întâlnirea directă cu oamenii și locurile poate deveni o formă de cunoaștere și de înțelegere a identității.

“Terra Memoriae este șansa de a coborî în profunzimea acestor locuri, de a pune cunoașterea în dialog și de a le oferi oamenilor, inclusiv celor veniți din afară, șansa de a se îndrăgosti de țara noastră”, a declarat Alin Uhlmann Ușeriu, președintele Tășuleasa Social.

Nouă rezidențe culturale pe Via Transilvanica

În cadrul proiectului vor fi organizate nouă rezidențe culturale în cele opt ținuturi ale traseului. Artiști și cercetători din domenii precum literatură, gastronomie, antropologie, artă, arhitectură, teatru, istorie, fotografie și biologie vor petrece timp în comunitățile de pe traseu și vor documenta oamenii, locurile și poveștile acestora.

Proiectul nu se limitează la documentare. Organizatorii spun că rezidențele vor urmări crearea unor contexte de întâlnire între cercetători, artiști și comunități, cu accent pe dialog și colaborare.

Totodată, Terra Memoriae își propune să păstreze fragmente de memorie care riscă să dispară: povești, practici, limbaje, imagini, gusturi, forme de locuire și moduri de a înțelege un anumit teritoriu.

Fiecare rezidență va lăsa în urmă o formă de documentare – text, imagine, sunet, obiect, lucrare sau arhivă – legată de comunitatea în care a fost creată. Aceste materiale vor fi reunite, în timp, într-o arhivă culturală care va putea fi descoperită atât de localnici, cât și de cei care parcurg Via Transilvanica.

Printre proiectele incluse se numără “Bucovina: bornă spirituală și entuziasm”, realizat de Moni Stănilă, și “Bucovina: ce mâncăm atunci când ne punem la drum?”, semnat de Adriana Sohodoleanu. Programul mai cuprinde proiecte antropologice, artistice, arhitecturale, teatrale, istorice, fotografice și biologice realizate de Laura Jiga Iliescu, Irina Botea Bucan și Jon Dean, Dorin Ștefan și studenții săi, Elise Wilk, Cătălin Pavel și studenții săi, Iosif Király și Alexandru Stermin.

“Un drum nu poate fi înțeles doar prin peisaj, ci și prin oamenii, istoria, patrimoniul și poveștile locurilor. Acest proiect este, de fapt, o invitație la dialog și o invitație la a dezvolta o cultură a memoriei”, a afirmat George Gîlea, președintele UmanEast.

Experiențele din teren vor ajunge la public

Radio România Cultural va documenta proiectul și va transforma experiențele din comunități în materiale accesibile publicului larg. Rezidenții au fost selectați de postul de radio în funcție de expertiza lor și de capacitatea de a transforma experiența directă în cunoaștere și creație.

Jurnaliști ai Radio România Cultural, printre care Daria Ghiu, vor urmări proiectul din teren și vor aduce în atenția publicului poveștile comunităților traversate de Via Transilvanica.

Rezultatele cercetărilor vor fi reunite și pe o platformă digitală dedicată proiectului, astfel încât materialele să rămână disponibile și să poată fi folosite ca resurse de cunoaștere și educație.

Proiectul se va desfășura până în 2028, când Radio România va marca centenarul. Evenimentul-ancoră va avea loc pe 1 noiembrie 2028, la Sala Radio, și va include un spectacol, lansarea unui documentar de 90 de minute și un eveniment dedicat culturii și memoriei.

“Este cea mai puternică, însemnată și de durată colaborare pe care Radio România Cultural o are în ultimii ani”, a declarat Radu Croitoru, managerul Radio România Cultural.

Terra Memoriae pornește de la ideea că memoria poate fi mai mult decât o arhivă a trecutului. Prin cercetare, documentare, artă și jurnalism, proiectul își propune să păstreze și să facă vizibile poveștile încă prezente în comunitățile de pe Via Transilvanica și să le transforme în experiențe culturale pentru public.