Emoții Climatice: Grădina Filipescu-Cesianu devine „adăpost climatic” pentru bucureșteni

Articol de arionmihaela, 22 iulie 2026, 15:17

Emoții Climatice: Grădina Filipescu-Cesianu devine „adăpost climatic” pentru bucureșteni.

Club Clorofila, în parteneriat cu Muzeul Municipiului București, lansează programul „Emoții Climatice”, o serie de activități desfășurate vara și toamna, la Casa Filipescu-Cesianu, menită să transforme anxietatea climatică în implicare civică și să propună un model de adăpost climatic urban bazat pe cercetare și participarea comunității.

O grădină comunitară ca adăpost climatic

Grădina și Casa Filipescu-Cesianu formează unul dintre cele mai valoroase ansambluri de patrimoniu construit din centrul Capitalei.

Protejată prin statutul non aedificandi, grădina este un spațiu verde deschis publicului.

Este situata pe Calea Victoriei, una dintre cele mai circulate artere ale orașului, și unul dintre puținele locuri în care arhitectura, vegetația și sculptura formează un ansamblu unitar.

Tocmai acest caracter deschis face necesară îngrijirea constantă a spațiului, pentru ca identitatea și beneficiile sale să fie păstrate pe termen lung.

Proiectul „Grădina Filipescu-Cesianu, Refugiu Climatic pe Calea Victoriei” include intervenții peisagistice menite să crească calitatea ecologică și capacitatea grădinii de a oferi adăpost în contextul creșterii frecvenței valurilor de căldură, precum și un spațiu de dialog, reflecție și acțiune.

Scopul este conservarea calităților existente ale grădinii și consolidarea rolului său de adăpost climatic funcțional și activ, prin intervenții simple, replicabile și integrate discret în contextul patrimonial, fără alterarea identității locului.

Astfel, spațiul își poate amplifica beneficiile pentru sănătatea publică, biodiversitate și reziliența urbană, rămânând în același timp deschis tuturor.

Beneficii pentru sănătatea mintală

Efectele schimbărilor climatice se resimt deja în viața de zi cu zi în corp, în nivelul de energie, în somn și în sănătatea fizică și mintală.

Pornind de la această realitate, Club Clorofila a construit conceptul programului pe baza unor cercetări recente.

Acestea arată că impactul schimbărilor climatice nu este doar fizic, ci și psihologic.

„Cercetări recente arată că petrecerea timpului în grădinile urbane și în spațiile verzi poate îmbunătăți sănătatea mintală prin reducerea stresului, a anxietății și a depresiei. Activități precum grădinăritul sau simpla prezență în apropierea copacilor oferă beneficii psihologice reale și contribuie la consolidarea relațiilor sociale”, explică dr. Valentin-Veron Toma, cercetător și șeful Departamentului de Antropologie Culturală și Socială din cadrul Institutului de Antropologie „Francisc I. Rainer”.

Temperaturile ridicate și stresul termic pot favoriza anxietatea, tulburările de somn, iritabilitatea și epuizarea psihică.

Accesul la spații verzi contribuie la reducerea stresului și la îmbunătățirea sănătății mintale

Pe 30 iulie, de la ora 10:30, la Casa Filipescu-Cesianu, publicul bucureștean interesat de impactul schimbărilor climatice asupra sănătății este invitat la evenimentul de deschidere al seriei de activități organizate de Club Clorofila și Muzeul Municipiului București.

Scopul primei întâlniri este crearea unui cadru de dialog privind noile perspective asupra adaptării la criza climatică.

Programul zilei explorează relația dintre schimbările climatice, sănătatea publică și experiența urbană, pornind de la ideea că adaptarea nu este doar o provocare tehnică, ci și una socială, emoțională și culturală.

Din această perspectivă, infrastructura verde și spațiile comunitare devin adevărate infrastructuri ale grijii: reduc vulnerabilitatea, consolidează solidaritatea și contribuie la creșterea rezilienței comunităților în fața fenomenelor climatice extreme.

La eveniment vor fi prezenți dr. Valentin Veron Toma, Alexandru Gheorghe, peisagist preocupat de intersecția dintre starea de bine și peisaj, Alex Mexi, peisagist, cercetător la Institutul Național al Patrimoniului, Adrian Majuru, istoric, director MMB și Alexandra Brînzac, psiholog cu experiență în lucrul cu efectele schimbărilor climatice asupra sănătății mintale.

Discuția va fi moderată de Cătălina Bolozan, inițiatoarea programului și fondatoare Club Clorofila.

Un program de dialog, învățare și implicare

Pe parcursul programului desfășurat la Casa Filipescu-Cesianu, publicul este invitat să participe la o serie de activități dedicate relației dintre climă, sănătate și oraș, precum:

-masa rotundă despre efectele schimbărilor climatice asupra sănătății fizice și psihice, alături de cercetători, psihologi și specialiști în peisagistică;

-cafeneaua pentru anxietate climatică, un spațiu de dialog despre emoțiile generate de criza climatică;

-ateliere de grădinărit urban și plantare dedicate protejării vegetației existente în grădină, care cuprinde peste 40 de arbori maturi și oferă umbră și răcoare în perioadele de caniculă;

-conferințe și întâlniri cu experți români și internaționali despre rolul infrastructurii verzi și al soluțiilor bazate pe natură în adaptarea orașelor la schimbările climatice.

O nouă viziune asupra spațiilor verzi, misiunea Club Clorofila

Organizația Club Clorofila are misiunea de a crește adaptarea locuitorilor Bucureștiului la schimbările climatice și de a îmbunătăți calitatea vieții urbane prin procese participative care reunesc comunitățile locale în jurul ecologiei urbane.

Club Clorofila promovează o nouă perspectivă asupra spațiilor verzi urbane prin intervenții în grădinile instituțiilor publice din București.

Organizația își propune să consolideze, în conștiința locuitorilor Capitalei, ideea că grădinile comunitare nu sunt doar locuri de recreere, ci pot deveni infrastructură esențială pentru sănătatea publică, adaptarea la schimbările climatice și coeziunea socială.

Organizația contribuie la recuperarea și îngrijirea patrimoniului natural existent din București, grădina Filipescu-Cesianu devenind al treilea spațiu verde al unei instituții publice transformat într-o grădină comunitară, după cele de la Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi și de la Palatul Suțu.

Autor- Andy Ciotir