Ziua Mondială a Donatorului de Sânge: procedura de donare, beneficiile donatorilor și criteriile de eligibilitate

În fiecare an, pe 14 iunie este marcată Ziua Mondială a Donatorului de Sânge, moment în care gradul de conștientizare pentru a dona sânge este mare din partea oamenilor din întreaga lume. În România, însă, situația este diferită.

Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Transfuzie Sanguină, în anul 2025, țara noastră a avut aproximativ 352.000 de donatori unici și s-a situat în intervalul mediu european. Cât despre situația din Capitală, anul trecut au fost înregistrate 62.000 de donări de sânge, cu 2.000 mai multe față de anul 2024. 

Am stat de vorbă cu oamenii Capitalei pentru a afla dacă au donat sânge vreodată și ce părere au despre această procedură.

În ce constă procedura de donare de sânge?

Doctor Lucia Grijac, directorul Centrului de Transfuzie Sanguină al Municipiului București, a declarat că oamenii care doresc să doneze trebuie mai întâi să se prezinte la un centru de transfuzie sau la un punct de recoltare de sânge, unde li se întocmește o foaie de prezentare la donare.

Pacienții sunt apoi evaluați din punct de vedere al stării de sănătate printr-un test de laborator unde se verifică nivelul hemoglobinei din deget sau din sângele capilar, dar și printr-o evaluare la un cabinet medical. Dacă donatorii sunt eligibili, aceștia pot dona sânge.

„Donarea propriu-zisă reprezintă un act medical care durează între 8 și 10 minute, de la caz la caz, în care donatorul stă pe pat, donează, iar apoi rămâne în centru între 15 și 30 de minute, astfel încât să ne asigurăm că din punct de vedere al sănătății totul este în regulă. După aceea, poate pleca din centru”, a mai spus doctorul Lucia Grijac. 

În cazul unei donări de componente sanguine, mai exact donarea de trombocite, donatorul, după ce este evaluat, va petrece pe patul de recoltare aproximativ 40 de minute deoarece procedura este complexă.

Totodată, cadrul medical afirmă că procedura de a recolta 450 ml de sânge la o persoană este sigură, mai ales că toate obiectele utilizate sunt de unică folosință. 

De ce beneficii au parte donatorii?

Din punct de vedere legal, oamenii care donează sânge în România au anumite beneficii. De exemplu, ei au o zi liberă de la locul de muncă, obțin un card valoric cu suma de 280 de lei, reprezentând o sumă de bani din care donatorii pot achiziționa produse alimentare după donare și beneficiază de o reducere de 50% la abonamentul pentru transportul în comun din Capitală, timp de o lună.

De asemenea, directorul CTSMB a mai menționat că donatorul trebuie să dețină un carnet pentru a ține o evidență a donărilor: „Este important un astfel de carnet deoarece medicii știu când s-a prezentat ultima dată  donatorul în centru și țin cont de prevederile legale pentru că donarea este posibilă la un interval de peste 8 săptămâni. Totodată, femeile nu au voie să depășească patru donări pe an, iar bărbații cinci. Dacă donatorii și-au pierdut carnetul de donație sau a fost distrus, vom întocmi altul la următoarea prezentare în centru”.

În ce situații nu poți dona sânge?

Există anumite criterii de respingere sau de amânare temporară la donare. Lucia Grijac a explicat că în amânarea temporară se aplică, de exemplu, femeilor aflate în anumite situații fiziologice și persoanelor care prezintă simptome de infecții respiratorii. Cât despre suspendarea definitivă, aceasta se aplică celor care au afecțiuni autoimune.

Care sunt grupele sanguine deficitare?

În acest moment, grupele sanguine deficitare în București sunt cele cu Rh negativ, mai ales că sunt  puține din punct de vedere statistic în populația generală, atât în România, cât și în întreaga lume. 

Autor: Andy Ciotir