New Urban Habbits. Împreună, modelăm viitorul Bucureștiului

Bucureștiul găzduiește pe 20 și 21 iunie evenimentul NewUrban Habits 2026. Vor fi două zile, în care oamenii vor putea discuta și testa soluții concrete, pentru orașe mai bune de trăit, dincolo de teorie, la Amfitetrul Mihai Eminescu.

Articol de dianamatei, 10 iunie 2026, 16:40 / actualizat: 10 iunie 2026, 21:48

Capitala ne sufocă, în diverse moduri: de la transport, la căldură, la aglomerație și comportamente neadecvate. Toate acestea ar trebui schimbate. Iar festivalul nu este doar un eveniment, este o invitație la a privi orașul prin obiceiurile care îl pot schimba. Vorbim aici despre cum ne deplasăm, cum ne raportăm la spațiul public, cum consumăm, cum ne conectăm unii cu ceilalți. Festivalul ar trebui să se concretizeze într-o paletă de idei, care să ne pună pe gânduri și care să ne facă să reflectăm asupra modului în care alegem să tratăm Bucureștiul. Și, în definitiv, pe noi!

„Vor fi 25 de worshopuri. Oamenii vin și gătesc produse aproape stricate în frigider, transformate în mâncare copioasă. Mobilitate alternativă practică. Parteneriat cu Ivelo, oamenii descoperă Bucureștiul, pe bicicletă. Noi am început un parteneriat cu Primăria Sectorului 2, care face parte din platforma europeană 100 de orașe europene. Acest festival e unul dintre proiecte. Festivalul a fost inclus pe lista European Green Week, dar nu este doar pentru experți: familiile pot veni cu copii, avem workshopuri adresate copiilor, să se simtă în siguanță, să le placă orașul. Este pluridisciplinar, nu contează nivelul studiilor și ocupației. Trebuie să înțelegem cum ar trebui să se transforme orașele din România. Avem și proiecții de filme, avem expoziții, Dâmbovița Delivery, proiecții despre cum putem reda comunității piațetele din Sectorul 2, expoziții de artă imersiva și contemporană” , ne-a explicat astăzi, În Comunitate, Grațian Mihăilescu, fondatorul Urbanize Hub.

Și locul, în care se desfășoară festivalul, este unul special.

„Amfiteatrul Mihai Eminescu a fost construit de Gheorghiu Dej pentru a găzdui un eveniment internațional pentru tineret, legat de artă. Trebuia să vină 80 de țări. Capacitatea lui este de 4 mii de locuri. E păcat că acest spațiu, cu mult verde, un alt atuu, nu este exploatat, cum ar trebui. Va fi și un concert, cu Byron, putem oferi invitații”.

CITEȘTE ȘI: Acces voce-video-date la 112 pentru persoanele cu deficienţe de auz şi vorbire

New Urban Habbits testează soluții pentru orașe sustenabile

Festivalul New Urban Habbits este ca un joc, în care putem întra toți. Când jocul se termină, să rămânem măcar cu iluzia, că am învățat ceva. Am învățat să respectăm orașul în care trăim și care ne găzduiește. De la simplul fapt al gătirii mâncării, până la respectarea unor simple reguli, de trai în comun.

„Să vedem cu adopta oamenii lucruri sustenabile. Noi ne dorim să transformăm orașele dar dacă ideile nu sunt îmbrățișate de comunitate, e greu să fie soluții de succes. Avem workshopuri unde aceste idei pot fi testate. Avem unul cu fostul athitect șef al Barcelonei, părintele superblokurilor. Se vor duce cu el și vor discuta, cum străzile pot fi trasnformate. Avem un tur virtual al orașului Chopenhaga. Avem atelier de gătit, cu Marius Tudosiei, să vedem cum mâncarea se gătește sustenabil. Sesiune de croșetat cu bunicile de la Niciodată Singur. Tur civic în Vatra Luminoasă”.

CITEȘTE ȘI: Sistem inteligent de supraveghere video, în Sectorul 4

Probleme urbane ale Bucureștiului

Problemele cu care se confruntă Capitală nu sunt de ieri, de azi. Au ani în spate, în care s-au acutizat, fără ca cineva să-și dea silința, să le rezolve. De la omul de pe stradă, până la administrație și politic. Rănile au săpat adânc și au ajuns să supureze constant, fără să existe o sutură.

„Sunt cam aceleași probleme de 15 ani: traficul, aglomerarea urbană, poluare. Încercăm să rezolvăm cu soluții. Dacă le punem pe agenda publică, pot fi dezvoltate. În ultimii 10 ani, problemele nu au fost discutate. E nevoie de informații cu expertiză, cu substrat, pentru că nu s-a întâmplat acest lucru în România. Eu am văzut Bucureștiul în diferite etape, văd clar o îmbunătățire. În 12 ani, s-a întâmplat o evoluție fantastică. Bucureștiul are pib-ul mult peste unele state europene, suntem bine economic. Dar nu se vede în calitatea infrastructurii”.

Bicicleta, o soluție pentru mobilitate urbană

Discuția despre mașini și biciclete nu este una nouă. Șoferii nu renunță la comoditatea oferită de mașină, în detrimentul statului, cu orele în aglomerație. Bicicliștii se plâng de lipsa pistelor, dar și de pericolul din trafic. Cine câștigă?

„Există mai multe soluții corelate. Oamenii nu renunță la mașină până când nu vor avea mai multe linii de metrou. Sau dacă nu vor avea autobuze, cu aer condiționat. Bicicleta e un pericol. E nevoie de o infrastructură de biciclete, integrată. Cum poți ajunge din punctul A, în punctul B. Se poate folosi bicicleta, dar cu o abordare integrată. Dacă gândim viitoarele zone de dezvoltare, integrate, nu mai ai nevoie de mașină. Este vorba și despre sănătatea noastră. Dacă nu punem planul acesta, ca un plan de sănătate, nu înțelegem mobilitatea urbană”.

CITEȘTE ȘI: Break the fake | Rezistența la dezinformare se învață

Educația și schimbările de mentalități. Mersul pe jos poate fi o opțiune

Când vine vorba despre schimbări în gândire și comportament, lucrurile se schimbă radical. Nu renunțăm la confort, deși vrem ca totul să se schimbe. Dacă se poate, peste noapte. Și, din păcate, lipsa educației, pe toate planurile, face ca orașul în care trăim, să fie oglinda noastră.

„Pentru oamenii care și-au format viața într-un fel, e greu să le spui cum să se uite la consum, la energie. Eu am speranța că cei tineri pot fi modelați și vor veni cu schimbarea, spre viitor. În București, sunt 3 milioane de mașini. Ne uităm la Bucuresti ca la un oraș sudic, aglomerat, cu căldură mare. Barcelona are o planificare urbană sustenabilă. Mersul pe jos poate fi o soluție și ar trebui să devină o normalitate. Dar e greu într-un oraș fără spații verzi și cu mașini care blochează trotuarele. Cum ar arată Magheru dacă am avea 4 benzi, în loc de 6.  Pe cele două benzi să fie mai mulți copaci, mai multe biciclete”.

Ce înseamnă oraș sustenabil. Cum răspund orașele la schimbările climatice

Că ne sufocăm, în București, știm cu toți. Atât că ne sufocăm și la propriu. Schimbările climatice, din ultimii ani, ne afectează în mod direct și sănătatea. Este ceea ce spun specialiștii și nu prea credem noi. Festivalul New Urban Habbits vrea să ne educe și în această privință. Să nu mai privim superficial, lucrurile care se întâmplă în jurul nostru.

„CE și-a propus că 100 de orașe să reducă amprenta de carbon. Unele vor reuși, altele nu. Nu are rost să idealizăm ideea de oraș verde, sustenabil. Putem ajunge ca Budapesta, de exemplu. Sunt lucruri care țin de comportamentele noastre, pe care e greu să le schimbăm. S-au făcut pași. Acum 15 ani erau câteva ong-uri. Acum avem proiecte, testări, deci lucrurile se întâmplă. În București au murit sute de persoane din cauza căldurii. În Europa au murit mii. O lege dată la nivelul PMB: dăposturi pe timp de căldură. Festivalul este o provocare pentru zeci de ani. Știința comportamentelor va deveni o normă, în următorii ani. Comportamentele umane vor fi studiate și cum ne vom schimba comportamentele. Este vorba și despre decizii administrative, care trebuie transferat politicului”. 

Modelăm viitorul orașelor, împreună? În special, al Micului Paris?

CITEȘTE ȘI: Ambrozia trebuie smulsă acum! Apel la voluntari pentru acțiune de curățare în Parcul Natural Văcărești