Există legătură între ţigara electronică şi BPOC

Articol de arionmihaela, 25 mai 2026, 13:07

Există legătură între ţigara electronică şi BPOC, spune preşedintele Societăţii Române de Pneumologie, Florin Mihălţan.

Aacestaa spune că au apărut studii ştiinţifice care indică o legătură între ţigara electronică şi boala pulmonară obstructivă cronică.

Bolile respiratorii per ansamblu înseamnă o prevalenţă de 18%, o mortalitate de aproape 81.000 de cazuri şi 2,1 miliarde de euro sunt costurile anuale, care înseamnă o povară pentru sistem.

Investim în tratament – 60%, în prevenţie 25%, diagnostic doar 15% şi aceste investiţii ar trebui să fie funcţionabile pe termen lung.

Cred că undeva balansul între prevenţie şi tratament ar trebui să fie altul.

Observăm o creştere de 35% a cazurilor de BPOC în ultimii 10 ani şi sigur că avem această permanentă provocare de la consumul de tutun.

Au apărut deja studii ştiinţifice care arată că între ţigara electronică şi BPOC există o legătură indiferent ce spune industria tutunului, a declarat medicul.

El a participat la masa rotundă “Managementul modern al bolilor respiratorii – de la prevenţie la tratament”.

Evenimentul a fost  organizat de Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice, sub egida Societăţii Române de Pneumologie.

BPOC se situează de mult timp pe locul al treilea ca boală inducătoare de deces

Este pe locul trei şi rezistă pe locul trei de foarte mult timp. Chiar începe să ameninţe şi poziţia a doua. Astmul sever este şi el o provocare în prezent prin faptul că 50% dintre aceşti pacienţi nu sunt controlaţi. Toate aceste boli respiratorii nu sunt singulare, ele vin la o anumită vârstă. BPOC vine pe la 40 – 45 de ani şi se asociază cu o multitudine de comorbidităţi, a explicat Mihălţan.

El a precizat că sunt 780.000 de pacienţi cu astm, iar 28.000 au forma severă a bolii. Problema majoră este subdiagnosticarea sau diagnosticul tardiv.

A doua problemă majoră este lipsa de monitorizare şi tratament sau aderenţa la tratament corect

O altă problemă este generată de deficitul de asigurare a spirometriei în mai multe zone ale ţării, a completat el.

La rândul său, preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC), Radu Gănescu, a evidenţiat că diagnosticarea pentru bolile respiratorii se face târziu în multe cazuri.

“Avem diagnosticare târzie, vedem că avem pacienţii din zona rurală unde, indiferent de patologie, demersul să ajungă la un medic de multe ori este anevoios. Trebuie să ne gândim, în primul rând, la cum să facem prevenţie şi screening în acele zone şi să ne ducem noi către ei mai mult decât să ne aşteptăm noi că ei vor veni vreodată la noi şi, cu siguranţă, cum să putem să oferim servicii medicale la nivel naţional fără să avem sincope în funcţie de regiuni”, a arătat preşedintele COPAC.

Radu Gănescu a afirmat că sunt peste un milion de români cu astm, iar mulţi nu sunt diagnosticaţi. El a pledat pentru un acces la tratament cât mai rapid.

“Peste 60% dintre pacienţi români cu BPOC petrec cel puţin cinci zile în spital. Asta înseamnă costuri, înseamnă calitatea vieţii scăzută şi de multe ori complicaţii la aceşti pacienţi. Şi peste 20% dintre aceşti pacienţi mor în decurs de un an”, a susţinut preşedintele COPAC.

În opinia sa, una din marile probleme o reprezintă aderenţa la tratament.

“Acum vorbim de medicină personalizată, de tratament personalizat şi, bineînţeles, nevoie de educaţie şi suport continuu”, a punctat Gănescu.