Ancheta incendiului de la Spitalul “Matei Balş”, finalizată

In urma incendiului au decedat pe loc patru pacienţi, ulterior înregistrându-se alte nouă decese.

Articol de arionmihaela, 21 aprilie 2026, 19:56 / actualizat: 21 aprilie 2026, 20:59

Ancheta incendiului de la Spitalul “Matei Balş” a fost finalizată

Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a anunţat că a finalizat, după cinci ani de cercetări, ancheta incendiului de la Institutul ‘Matei Balş’ din Capitală din anul 2021.

In urma incendiului au decedat pe loc patru pacienţi, ulterior înregistrându-se alte nouă decese.

În acest caz, au fost trimise în judecată două persoane fizice.

De asemenea, au fost trimise în judecată două persoane juridice, ambele pentru distrugere din culpă.

Conform rechizitoriului trimis la Judecătoria Sectorului 2, la data de 29 ianuarie 2021, a izbucnit un incendiu cu consecinţe grave.

Acesta a avut loc în jurul orei 05:05, în Pavilionul V al Institutului Naţional de Boli Infecţioase ‘Prof. Dr. Matei Balş’.

Unitatea sanitară publică era desemnată să acorde asistenţă medicală pacienţilor testaţi pozitiv cu virusul SARS-CoV-2.

Ingrijirea pacientilor presupunea administrarea continuă de oxigenoterapie.

Cu ocazia cercetării locului faptei, au fost identificaţi patru pacienţi decedaţi.

Restul pacienţilor internaţi în pavilion au fost evacuaţi şi transferaţi.

În perioada imediat următoare, alte 22 de persoane care fuseseră internate în Pavilionul V la momentul izbucnirii incendiului au decedat.

A existat la acel moment suspiciunea că decesele puteau fi puse în legătură cu incendiul.

Ancheta a relevat că aparţinătorii pacienţilor au introdus în pavilioane surse externe de încălzire – aeroterme şi calorifere electrice.

Cercetarea locului faptei a evidenţiat prezenţa a 11 aeroterme şi opt calorifere electrice în incinta Pavilionului V.

Pericolul era cu atât mai ridicat cu cât pacienţii internaţi primeau oxigen prin mască în flux continuu.

Normele sanitare în vigoare interziceau în mod explicit folosirea surselor electrice de încălzire în saloanele cu oxigen activ

Cercetările au stabilit că incendiul a fost provocat de contactul unor materiale textile cu elementul radiativ al unei aeroterme amplasate pe pardoseală.

Prezenţa aerotermei a fost documentată prin cercetarea la faţa locului şi prin declaraţiile martorilor.

Focul a izbucnit iniţial în zona patului 2, utilizat de un pacient intrat în posesia aparatului pe perioada spitalizării.

Urmărirea penală a debutat in rem, sub încadrarea juridică a infracţiunii de distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru.

Consecinţa: decesul a 26 de persoane.

A fost distrus, degradat şi adus în stare de neîntrebuinţare  Pavilionului V, echipamentele şi sistemele aferente.

Conform parchetului, ancheta a impus administrarea unui probatoriu variat şi complex

A inclus autopsii medico-legale, expertize genetice pentru identificarea victimelor, expertize criminalistice şi tehnico-ştiinţifice.

Au avut loc constatări în specialitatea achiziţii publice şi percheziţii domiciliare.

Probele administrate au stabilit că, anterior producerii incendiului, riscurile existente la nivelul unităţii sanitare erau cunoscute şi tolerate.

Imediat după producerea acestuia au fost identificate eforturi de disimulare a neregulilor, indică sursa citată.

Concluziile autopsiilor medico-legale au avut un impact determinant asupra obiectului cauzei.

Din cele 26 de persoane decedate, nouă au murit în legătură de cauzalitate cu expunerea la incendiu.

17 au murit din cauze patologice, fără legătură cu incendiul.

Ancheta incendiului de la Spitalul “Matei Balş”: La data de 23 iunie 2025, procurorii au dispus schimbarea încadrării juridice

Noua încadrare viza infracţiunea de distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru, cu consecinţa decesului a nouă persoane.

Totodată, a fost dispusă disjungerea cauzei şi clasarea cu privire la cele 17 decese din cauze patologice, faptele neconstituind infracţiuni.

La data de 24 iunie 2025, în cauza disjunsă – extinsă şi sub aspectul infracţiunii de abuz în serviciu – procurorii au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de patru suspecţi.

Ulterior, faţă de aceştia a fost pusă în mişcare acţiunea penală, dobândind calitatea de inculpaţi.

Ancheta incendiului de la Spitalul “Matei Balş”- Acuzaţiile aduse inculpaţilor:

Simona Corina Gabriela Ilie (fostă Bereziţchi) – şef Birou Achiziţii Publice şi Contractare în cadrul Institutului ‘Matei Balş’

– cercetată pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu.

Procurorii susţin că ea a semnat contractul  şi actul adiţional cu societatea Midan Fire Exit SRL.

Prin contract firma urma să asigure serviciile de intervenţie pentru situaţii de urgenţă ale institutului.

Contractul a fost atribuit prin achiziţie directă, cu nesocotirea pragului legal de 135.060 lei fără TVA. Acesta era prevăzut de legislaţia achiziţiilor publice. Depăşind această sumă, instituţia era obligată să organizeze o procedură concurenţială – licitaţie publică.

Prin licitatie, mai mulţi operatori economici puteau depune oferte.

Prin recurgerea la achiziţia directă, această procedură a fost ocolită. Ceilalţi operatori economici au fost privaţi de dreptul de a participa.

Anchetatorii spun că acel contract a fost atribuit în scopul favorizării societăţii Midan Fire Exit SRL.

Cu aceasta inculpata avea legături personale şi profesionale: soţul inculpatei era angajat al societăţii.

Prin fapta sa, inculpata a produs o pagubă de 285.999 lei fără TVA în dauna institutului.

Totalul reprezinta sumele plătite din fonduri publice pentru servicii care nu îndeplineau condiţiile legale.  Acestea s-au dovedit ineficiente pentru prevenirea riscurilor şi intervenţia la incendiu.

Ancheta incendiului de la Spitalul “Matei Balş” : Procurorii susţin că inculpata cunoştea neconformităţile societăţii contractate

Aceasta nu deţinea avizul emis de IGSU necesar prestării serviciilor. Nu dispunea de echipele specializate, de dotările minime obligatorii şi nici de dispeceratul prevăzut de lege.

Această cunoaştere a rezultat chiar din clauzele contractuale redactate de inculpată. Obligaţiile esenţiale ale societăţii – obţinerea avizului, constituirea personalului specializat, asigurarea dotării materiale – nu aveau stabilit niciun termen de îndeplinire. Lăsau astfel societatea să funcţioneze nelimitat în afara cadrului legal.

Inculpata a creat şi perpetuat astfel o aparenţă de conformitate.  In realitate, spitalul era lipsit de un mecanism efectiv de intervenţie în caz de incendiu.

La momentul izbucnirii incendiului, absenţa unei structuri reale de intervenţie a făcut ca stingerea ori limitarea consecinţelor acestuia să fie cu neputinţă.

Societatea Midan Fire Exit SRL – cercetată pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru

Societatea a prestat servicii de intervenţie pentru situaţii de urgenţă în cadrul institutului. Nu deţinea avizul legal emis de IGSU pentru sectorul de competenţă. Nu avea resursă umană şi bază materială adecvate.

Serviciile contractate se încadrau în categoria P1 – tipul de serviciu privat pentru situaţii de urgenţă. Acesta  impune, potrivit legii, constituirea unor echipe specializate.

Echipele trebuia sa detina minimum trei persoane pe tură. Persoane, dotate cu costume de protecţie tip pompier, aparate de respirat cu aer comprimat şi echipamentele de intervenţie aferente.

Pe întreaga durată a relaţiei contractuale, societatea nu a solicitat şi nici nu a obţinut avizul necesar. Nu a constituit echipele specializate prevăzute de lege. Nu a dispus de niciuna dintre dotările minime obligatorii, inclusiv autospeciale de intervenţie.

În noaptea de 28/29 ianuarie 2021, serviciul era asigurat de un singur pompier.

Acesta era lipsit de costumul de protecţie şi de aparatul de respirat cu aer comprimat prevăzute de normele în vigoare.

Lipsa acestor echipamente a făcut imposibilă pătrunderea în zona cu fum pentru a localiza şi stinge focul.

Mihăiţă Dănilă – administrator în fapt al societăţii Midan Fire Exit SRL şi, concomitent, cadru tehnic PSI angajat în cadrul Institutului ‘Matei Balş’

Cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru.

Procurorii spun că acesta a exercitat simultan două roluri cu caracter vădit conflictual.

Pe de o parte, în calitate de cadru tehnic PSI al institutului, era legal responsabil cu identificarea şi evaluarea pericolelor de incendiu.

Raspundea de instruirea personalului în privinţa riscurilor specifice şi cu asigurarea respectării normelor de apărare împotriva incendiilor.

Inclusiv interzicerea surselor externe de încălzire în saloanele cu oxigen activ.

Pe de altă parte, el administra în fapt societatea Midan Fire Exit SRL. Funcţia formală de administrator era deţinută de o altă persoană care nu exercita nicio atribuţie reală de conducere.

Dualitatea de roluri a generat un mecanism infracţional cu două componente complementare

Inculpatul a iniţiat şi instrumentat el însuşi procedurile de contractare a societăţii pe care o administra. A întocmit referatele de necesitate prin care justifica achiziţiile.

A contribuit astfel la atribuirea contractelor către o societate neconformă.

Concomitent, în calitate de responsabil PSI al institutului, a ignorat în mod sistematic prezenţa aerotermelor în saloanele cu oxigen.

Nu şi-a îndeplinit obligaţia de a identifica şi semnala zonele cu risc ridicat.

Prin conduita sa, inculpatul a contribuit  atât la imposibilitatea prevenirii incendiului, cât şi la imposibilitatea intervenţiei eficiente după producerea acestuia.

 Institutul ‘Matei Balş’ – cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru

Institutul a contractat servicii de intervenţie pentru situaţii de urgenţă cu societatea Midan Fire Exit SRL, neavizată de IGSU.

Aceasta era lipsită de resursele necesare, şi a tolerat, în contextul lipsei agentului termic, introducerea şi utilizarea de surse externe pentru încălzirea saloanelor. Saloane destinate pacienţilor dependenţi de oxigenoterapie.

Personalul medical cunoştea sau ar fi trebuit să cunoască prezenţa aerotermelor. Controalele la intrarea în unitate nu au fost eficiente. In unele cazuri cadrele medicale au permis în mod explicit introducerea acestora.

Institutul nu a identificat şi nu a evaluat riscurile asociate utilizării surselor electrice de încălzire

Personalul nu a fost instruit corespunzător cu privire la acest pericol specific.

Nu a existat un plan efectiv de măsuri la incendiu adus la cunoştinţa angajaţilor.

Nu a fost verificată niciodată, pe durata pandemiei, concentraţia de oxigen din saloane.

Lipsa unui serviciu de urgenţă conform şi funcţional a determinat imposibilitatea limitării consecinţelor incendiului.

Ancheta a stabilit că dezastrul a fost rezultatul unui concurs de cauze independente şi complementare.

Fiecare dintre inculpaţi a suprimat, prin conduita sa, un mecanism distinct de prevenire sau limitare a consecinţelor incendiului:

-contractarea unui serviciu privat de urgenţă neconform

– încălcarea legislaţiei achiziţiilor publice, în scopul favorizării unui operator lipsit de capacitate reală de intervenţie;

-tolerarea utilizării surselor externe de încălzire în saloane cu aport activ de oxigen;

-cumulul de roluri incompatibile exercitat de aceeaşi persoană, în calitate de furnizor de facto şi responsabil tehnic PSI simultan.