Efectele rețelelor sociale asupra sănătății mintale a copiilor și adolescenților

Specialiștii atrag atenția asupra impactului negativ pe care folosirea problematică a rețelelor sociale îl poate avea asupra sănătății mintale a copiilor și adolescenților.

Articol de alinaene, 19 martie 2026, 10:02

Unul dintre fenomenele tot mai des întâlnite este FOMO („Fear Of Missing Out”), adică teama de a nu rămâne în afara trendurilor sau a unor evenimente importante.

Acest fenomen social și psihologic s-a amplificat odată cu dezvoltarea rețelelor sociale, la începutul anilor 2000, odată cu apariția platformelor de comunicare online și a rețelelor de socializare care le permit tinerilor să fie conectați permanent la viața și activitățile celorlalți.

Psihoterapeutul Elena Filip, implicată în campania #StaiSigurPeNet derulată de Radio România, spune că adolescenții și copiii ajung să resimtă neliniște sau anxietate atunci când cred că alții participă la experiențe sau oportunități pe care ei le ratează. Această nevoie de validare constantă poate afecta calitatea vieții de zi cu zi și poate influența negativ performanțele școlare, relațiile sociale și starea emoțională generală a copiilor.

FOMO se manifestă printr-o preocupare continuă pentru ceea ce fac ceilalți, verificarea constantă a notificărilor și frica de a fi excluși din cercurile sociale sau din experiențe importante. În lipsa intervenției părinților sau a cadrelor didactice, aceste comportamente pot escalada și pot genera anxietate, stres și insomnie, a mai explicat psihoterapeutul Elena Filip.

În acest context, specialiștii recomandă părinților să fie atenți la semnele care pot indica o expunere problematică la rețelele sociale: verificarea obsesivă a telefonului, neliniște atunci când copiii nu pot accesa internetul, compararea constantă cu ceilalți sau dorința de a obține cât mai multe aprecieri și comentarii online.

Psihologii au și câteva sfaturi pentru părinți:

• Stabilește reguli și limite clare

Limitează timpul zilnic petrecut pe internet, în funcție de vârsta copilului. De exemplu, recomandarea psihologilor este:

2–5 ani: maximum 1 oră pe zi

6–12 ani: 1–2 ore pe zi

Adolescenți: până la 3 ore, cu pauze regulate

Încurajează folosirea internetului în spații comune din casă, nu în cameră singur.

• Educație digitală

Identificarea pericolelor: Explică-le copiilor ce sunt conținutul inadecvat, hărțuirea online, phishing-ul, escrocheriile sau contactul cu străini.

Empatie și respect: Învață-i să nu participe la agresiuni online și să respecte drepturile celorlalți.

• Protecție împotriva conținutului nepotrivit

Filtre și controale parentale: Activează setările de siguranță pe platforme și aplicații, cum ar fi YouTube Kids, Google SafeSearch, filtre pe rețele sociale.

Aplicații de monitorizare: Unele aplicații permit părinților să vadă timpul petrecut online și activitatea copilului, fără a încălca intimitatea.

• Recunoașterea semnelor de pericol

Copilul devine secretos sau anxios legat de activitatea online.

Primește mesaje ciudate sau cereri de la persoane necunoscute.

Apar schimbări de comportament: izolare, iritabilitate, depresie sau scăderea performanței școlare.

• Dezvoltarea gândirii critice

Învață copilul să verifice informațiile pe care le vede online.

Discutați despre publicitate ascunsă, fake news și promisiuni „prea bune ca să fie adevărate”.

Încurajează-i să raporteze imediat orice situație care îi face să se simtă inconfortabil.

• Sprijin emoțional

Psihologii subliniază că un copil care are încredere în părinți sau în profesori va raporta mai ușor situațiile de risc.

Campania #StaiSigurPeNet, desfășurată de Radio România în această lună, urmărește conștientizarea părinților și a tinerilor cu privire la riscurile consumului iresponsabil de internet și social media. Demersul aduce în prim-plan exemple concrete, recomandări ale specialiștilor și resurse utile pentru gestionarea timpului petrecut online, promovând un consum responsabil și sănătos al tehnologiei.