Dependența de ecran – ce spun specialiștii și datele oficiale

Copiii și adolescenții adoptă mai repede schimbarea cu care părinții și adulții din viața lor nu reușesc întotdeauna să tină pasul. Tehnologia aduce satisfacție, deschide uși și oportunități. Pentru copii, oferă acces la informații și nenumărate căi de a explora lumea. Dacă în urmă cu câțiva ani conectarea la internet presupunea un minim de efort (ajuns la PC, laptop etc.), astăzi, mare parte a populației are un smartphone contectat la internet.

Articol de alinadecu, 18 martie 2026, 10:00

Este o adevărată provocare pentru părinți, să înțeleagă și să gestioneze viața digitală a celor mici. Lumea în care au copilărit părinții este complet diferită de revoluția tehnologică a zilelor noastre.
Tehnologia în sine nu reprezintă un „ceva rău”, instrumentele digitale pot stimula învățarea activă, explorarea, cu mențiunea că nu pot să înlocuiască interacțiunea umană.

Ce riscuri sunt în utilizarea tehnologiei

Analiza datelor din surse precum OMS, UNICEF și studiile europene EU Kids Online relevă că problema nu constă doar în cantitatea de timp petrecută în fața ecranelor, ci în calitatea și contextul utilizării tehnologiei.

„Nu este vorba doar de câte ore petrec copiii în fața ecranelor, ci și de un nou concept: presiunea ecranului (screen pressure), care oferă o perspectivă mai nuanțată, recunoscând că impactul tehnologiei derivă nu doar din durata utilizării, ci și din presiunea psihologică de a fi constant conectat, validat și actualizat în mediul digital”, precizează Sorana Mocanu, psiholog clinician, psihoterapeut și expert în sănătate mintală. Acest aspect se traduce într-un comportament prin care apare imposibilitatea de deconectare, nevoia de a răspunde imediat la mesaje, de a fi validat online și de a nu rata nimic (FOMO – fear of missing out). Cercetători precum Jonathan Haidt, în cartea să „The Anxious Generation” (2024), argumentează că această tranziție bruscă către o copilărie mediată de smartphone după 2010 a coincis cu o creștere dramatică a cazurilor de anxietate, depresie și autoagresiune la adolescenți.

Cum influențează ecranele dezvoltarea copilului

Câteva ore zilnic în fața ecranelor încă din primii ani de viață modelează maniera în care creierul va procesa informația din lumea reală.

Urmărirea conținutului pe diverse ecrane ne transpune într-o stare de pasivitate. Pe termen lung, activitatea emisferei stângi a creierului este influențată negativ, iar asta afectează concentrarea. „Obișnuiește” creierul copilului să NU gândească, să nu se concentreze.

Pe măsură ce copilul crește, utilizarea excesivă a ecranelor, mai ales pentru jocuri video, filme, desene și emisiuni în care predomină violența, poate conduce la creșterea agresivității.

Un studiu al Universității din California a scos la iveală faptul că expunerea la tehnologie limitează abilitatea celor mici de a decodifica emoțiile – să recunoască și să înțeleagă emoțiile exprimate prin mimică, tonul vocii ori prin limbajul corporal. Acest comportament va duce la scăderea puterii de a empatiza.

Este fundamental ca bebelușii și copiii să învețe din interacțiunea cu familia, cu oamenii din jur – deoarece reprezintă o etapa critica în dezvoltarea creierului viitorului adult. Este perioada în care se modelează conexiunile neuronale.

Conținutul dinamic specific ecranelor, culoare, imagine, sunete care se succed cu repeziciune, menține un grad de stimulare ridicat. În lipsa acestei stimulări continue, copilul întâmpină dificultăți în a-și gestiona emoțiile, frustrările. Abuzul de ecrane limitează imaginația și creativitatea.

Joaca reprezintă principala modalitate prin care copiii învață, în primii ani de viață, atât joaca independență, cât și joaca cu alti copii ori adulți. Studiile indică faptul că cei mici lăsați în fata ecranelor, odată ce încep scoală, au dificultăți în a se integra în activități cu ceilalți copii.

Apartenența la grupuri este esențială. Copiii au nevoie de relații noi, de experiențe în lumea reală, care să îi învețe să se implice în contexte sociale și să răspundă la acestea. Astăzi, nu mai sunt invitați prietenii acasă la joacă. Apropierea se face online, fiecare din confortul casei lui, iar asta nu constituie o joacă.

Cum ne recăpătăm independența față de ecran, aflați din interviul oferit reporterului Olga Stancu, de Dr. Adina Baciu, cercetator grad 1 in cadrul Institutului de Antropologie, specializare adictii digitale.                                                         

Vârsta copilului și expunerea la ecrane

Este dificil de stabilit o vârstă adecvată pentru acces la ecrane și recreere în mediul digital.

Este greu de cuantificat timpul recomandat pentru un copil să stea în fata ecranului. Trebuie luați în calcul factori care țin de unicitatea copilului:

• Ritmul de dezvoltare este diferit de la copil la copil, în timp ce unii reproduc cuvinte simple și le asociază cu obiecte de la 12-18 luni, alții reușesc să spună primele cuvinte în jurul vârstei de 2 ani. Prin urmare, „de la vârsta de 2 ani este permis x timp la ecrane” nu se poate aplica tuturor, dat fiind nivelul diferit al dezvoltării.
• Tipul de conținut urmărit are efecte diverse, un copil care urmărește un documentar de 1h 30 dintr-o arie de interes, va avea o cu totul altă experiență comparativ cu unul care joacă un joc violent.
• Contextul are un rol important, vizionarea unui film în familie este profund distinctă de situațiile în care părinții și copilul urmăresc conținut separat, fiecare de pe un alt dispozitiv.

Conform American Academy of Child & Adolescent Psychiatry (AACAP):

Până la 18 luni ale copilului este permis conținut de tip apel video, spre exemplu un apel video cu părintele care este plecat din oraș și doar în prezenta altui adult.

 Intre 2 și 5 ani – 1h pe zi și cel mult 3 ore în weekend.

 După vârsta de 6 ani sunt încurajate activitățile educative online. Este recomandată evitarea completă a ecranelor în timpul mesei și al ieșirilor în familie, precum și cu 30 – 60 de minute înainte de ora de culcare.

Organizația Mondiala a Sănătății recomandă pentru copiii cu vârsta de sub 1 an:

• Între 14 și 17 ore de somn, de la 0 la 3 luni, și intre 12 și 16 ore de somn, de la 4 la 11 luni. Activitate fizică de mai multe ori pe zi. Zero acces la ecrane.
• Pentru copiii cu vârsta de peste 1 an și până la 2 ani este indicat ca vizionarea TV sau a videoclipurilor să nu depășească 1 oră pe zi, cumulat. OMS recomandă antrenarea copilului în activități fizice – 180 minute, la orice nivel de intensitate, pe parcursul întregii zile.
• La 3-4 ani sunt recomandate, zilnic, 180 de minute de activitate fizică de orice intensitate, dintre care cel puțin 60 de minute de activitate moderat – intensă. Limitarea timpului sedentar în fata ecranului la 1 oră și 10-13 ore de somn.

Riscurile la care sunt expuși copiii nesupravegheați în mediul online

• Conținut pentru adulți/ pornografie
• Exploatare – practica adulților care folosesc internetul pentru a manipula/ exploata minori în scopuri abuzive sau în scop sexual
• Dependenta de internet
• Bullying virtual (cyberbullying)
• Dependenta de social media
• Probleme de sanătate mintală
• Tulburări de somn
• Probleme de concentrare
• Confidențialitatea informațiilor în mediul online.

Semne care indică dependența unui copil față de ecrane

– petrece perioade lungi în fața ecranelor, lucru care îi afectează celelalte sarcini zilnice;
– se îndepărtează de familie și prieteni;
– preferă socializarea online în detrimentul celei față în față;
– nu mai practică acele activităti care îi făceau plăcere anterior (să se joace cu frații, prietenii sau să petreacă timp în parc)
– cere accesul la ecranele media în timpul mesei;
– petrece timp pe internet fără un scop anume;
– devine iritat și nervos atunci când îi este limitat accesul la ecrane;
– utilizarea tehnologiei îi impactează negativ notele și activitățile școlare;

Dependența digitală nu începe neapărat în adolescență. Specialiștii spun că semnele pot apărea mult mai devreme. În această perioadă, copiii caută conexiune și atenție. Dacă aceste nevoi nu sunt satisfăcute în familie, ele sunt transferate către mediul digital. În aceste condiții, jocurile online și rețelele sociale devin spațiul principal de relaționare.

Sfaturi pentru părinți

Părinții trebuie să găsească un echilibru între beneficiile tehnologiei și potențialele riscuri. Informarea constituie primul pas în încercarea de a le fi ghizi copiilor în lumea digitală.

Studiile arată că există o corelație negativă directă între calitatea relației părinte-copil și dependența de telefoanele mobile și Internet a copiilor.

In podcast-ul „Cum să…”, realizat de Flavia Voinea,  managerul postului Radio România București FM, sunt sfaturi utile si ușor aplicabile pentru părinți, oferite de Amada Băltățeanu, eduprenor, trainer, specialist în limbajul non-verbal.

Radio România derulează o campanie dedicată siguranței minorilor în spațiul virtual, denumită Stai sigur pe net.
Inițiativa urmărește informarea corectă a adulților, tinerilor și adolescenților cu privire la riscurile la care se expun pe rețelele sociale. Aducem în discuție riscurile internetului, de la provocări virale tragice, la hărțuire și dependență digitală.