Un român din zece suferă de boala pulmonară obstructivă cronică
Articol de arionmihaela, 19 noiembrie 2025, 13:16
Reprezentanţii Societăţii Române de Pneumologie (SRP) au tras un semnal de alarmă, cu ocazia Zilei Mondiale a BPOC, privind impactul bolii pulmonare obstructive cronice – o afecţiune care afectează peste 10% din populaţia adultă globală şi reprezintă a treia cauză de deces la nivel mondial.
Conform specialiştilor, în România se estimează că doar jumătate dintre pacienţii cu BPOC sunt diagnosticaţi, iar mulţi ajung la medic abia în stadii avansate ale bolii.
Pentru a marca Ziua Mondială a BPOC, SRP organizează, în perioada 22-23 noiembrie 2025, între orele 10:00 şi 22:00, spirometrii gratuite în centrele comerciale Sun Plaza (Bucureşti) şi Iulius Town (Timişoara).
“Spirometria este pentru plămâni ceea ce este electrocardiograma pentru inimă. Este un test esenţial pentru diagnosticarea şi monitorizarea BPOC, dar şi pentru evaluarea sănătăţii pulmonare în general”, a explicat medicul Roxana Maria Nemeş, fost preşedinte al SRP în perioada 2020-2024.
Potrivit acesteia, depistarea precoce a bolii pulmonare obstructive cronice poate schimba destine şi înseamnă ani de viaţă activă, independenţă şi speranţă.
Bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) este o boală pulmonară cronică, caracterizată prin simptome persistente de tuse, spută şi dificultăţi de respiraţie, cauzate de o îngustare progresivă şi ireversibilă a căilor respiratorii. Boala este prevenibilă şi tratabilă, însă, netratată, duce la invaliditate şi deces prematur. Reprezentanţii SRP afirmă că scurtarea timpului până la diagnostic şi intervenţia timpurie pot îmbunătăţi evoluţia clinică, funcţia pulmonară şi calitatea vieţii pacientului.
Costul global estimat al BPOC între 2020 şi 2050 este de 4,3 trilioane dolari.
Peste 60% dintre pacienţii români cu BPOC petrec cel puţin 5 zile în spital anual, iar în cazurile severe internările depăşesc 8 zile.
Raportul Global Initiative for Chronic Obstructive Lung Disease (GOLD) pentru 2025 introduce noi informaţii despre legătura dintre BPOC şi schimbările climatice, despre rolul disbiozei microbiene în evoluţia bolii, precum şi despre noi tratamente inovatoare care reduc frecvenţa crizelor şi îmbunătăţesc calitatea vieţii pacienţilor.
Raportul subliniază că BPOC nu mai este o boală exclusiv a fumătorilor: poluarea aerului, expunerea profesională şi chiar infecţiile respiratorii din copilărie sunt factori majori de risc.
De asemenea, reabilitarea pulmonară – inclusiv programele online şi de monitorizare la distanţă – joacă un rol tot mai important în controlul bolii.
