Bine de citit: Puterea celor șase
Articol de razvanursuleanu, 24 septembrie 2025, 08:43
John Smith și prietenii săi din “Eu sunt numărul patru”, primul volum al seriei, au fost atât de bine prezentați în acele pagini, încât au devenit printr-o consecință firească preferații oricărui cititor. Iar respectivul cititor ar dori mai curând să afle continuarea aventurilor lor decât să facă noi cunoștințe, pe care pe deasupra să fie și nevoit să le asimileze în narațiunea principală, doar pentru că așa s-au gândit autorii. Prin urmare, apariția chiar de la începutul volumului de față a celor două fete de pe planeta Lorien, Marina și Ella (numerele 7 și 10), însoțite de gardienii lor Adelina și Crayton, mi s-a părut multă vreme a fi un adaos inutil, și mai bine de jumătate din carte, până când am reușit să mă obișnuiesc cît de cât cu toate aceste noi apariții, mă gândeam chiar să trec peste paginile în care respectivii săvârșeau diverse activități, pentru a ajunge cât mai repede la capitolele în care erau prezenți John Smith, Sam Goode și Numărul Șase.
Mai mult decât atât, mi s-a întâmplat să mă gândesc pe parcursul lecturii și la alte personaje din “Eu sunt numărul patru”, pe care nu înțelegeam de ce autorii le-au abandonat, cel puțin în aparență. Citeam despre Ella și Marina și mă întrebam unde a dispărut Sarah Hart, iubita lui John? Autorii au uitat de ea? Dar Mark James, la început inamicul lui John și apoi un aliat de nădejde? Despre el de ce nu se mai pomenește absolut nimic, după ce a avut un rol atât de important în prima carte?
Poate că răspunsul la toate aceste întrebări este legat de obișnuitele rațiuni de multe ori strict financiare, cele care adaugă unei cărți remarcabile o serie de volume care de regulă nu prea se ridică la aceeași valoare. În același timp însă, trebuie să recunosc, ar fi fost de neconceput ca James Frey și Jobie Hughes (sub pseudonimul Pittacus Lore) să nu continue povestea copiilor veniți de pe Lorien, o istorie care nu ar trebui să aibă alt final decât acela al înfrângerii definitive a invadatorilor mogadorieni. Prin urmare citim, ce să facem, trebuie să aflăm ce se întâmplă mai departe, chiar dacă nu toate cărțile din această serie au puterea de a deveni un adevărat deliciu, așa cum s-a întâmplat cu “Eu sunt numărul patru”…
