Pasajul Basarab, de la mizerie și degradare la punct de “reclamă” pentru Garda de Fier | FOTO

Articol de Mircea Apostolescu, 3 iulie 2025, 08:27

Acum 14 ani, pe 18 iunie 2011, primarul general al Capitalei din acea vreme, Sorin Oprescu, inaugura Pasajul Basarab.
Pe 23 aprilie, anul următor, era dată în folosință și stația de tramvai cu conexiune la metrou și mai rămânea de finalizat doar trotuarul rulant ce făcea legătura între Gara Basarab și punctul intermodal Basarab și Gara de Nord la nivelul Peronului 1, de-a lungul Bulevardului Dimicu Golescu.
Acesta a fost dat și el în folosință, prin noiembrie 2013 și a funcționat cam un an de zile.
Pasajul Basarab, cu o lungime de 2 km – din care 222 metri podul hobanat, o lățime de 44 metri – cel mai lat pod hobanat din Europa, și o înălțime de 10 metri, face legătura între Sectorul 1 și Sectorul 6, unind Șoseaua Nicolae Titulescu cu Șoseaua Grozăvești și întregind, astfel, inelul median al Capitalei, pe partea de nord-vest.

Pasajul rutier, cea mai mare lucrare de infrastructură urbană din România, cu câte două benzi pe sens și linie de tramvai în dublu sens, a fost conceput modern, ca un nod intermodal de transport, stațiile de tramvai de pe pasaj fiind legate, prin câte două lifturi și câte două scări rulante, cu stațiile STB de la nivelul solului și cu Stația de metrou Basarab.

Astăzi, la 14 ani de la inaugurare, Pasajul Basarab pare uitat de Municipalitate.
Porțiuni de rugină au ieșit la iveală, pe hobane și chiar pe cablurile dintre acestea. Lifturile mai mult nu merg, scările rulante sunt stricate, de ani de zile. Rugina se vede pe balustrade și pe părțile metalice, precum scările fixe de acces.
Iar în interiorul nodului intermodal și în stațiile de tramvai de pe pod, mizeria este la ea acasă. Praful e gros de două degete, fiindcă nu-l șterge nimeni, niciodată. Diferite ambalaje și alte deșeuri zac aruncate pe te miri unde, fără să le strângă cineva.
Toaletele, cu care nodul intermodal a fost prevăzut, în mod civilizat, sunt închise, de imediat de după inaugurare.
Așa că, într-o zonă intens circulată pietonal, o poartă de intrare în și de ieșire din București, oamenii se descurcă cum pot și pe unde îi prinde nevoia. De aici, și mirosul persistent, înțepător de urină care plutește peste toată zona. Vara, când canicula încinge zoaiele de urină mai vechi sau mai proaspete, îți ții respirația și încerci să treci în viteză prin zona de sub pasaj, de la intersecția Șoselei Orhideelor cu Bulevardul Dimicu Golescu.

Cât despre trotuarul rulant care trebuia să facă legătura între Gara și nodul intermodal de transport Basarab și Gara de Nord, după vreun an de funcționare, acesta a fost închis.
Acum, el este o zonă insalubră, plină de mizerie și deșeuri.
Anul trecut, bucăți din instalația de scurgere a apelor pluviale a Pasajului Basarab s-au desprins și au căzut, pe trotuarul de sub pasaj. Cauza a fost rugina care a ros aceste componente metalice neîntreținute de nimeni. Doar întâmplarea norocoasă a făcut ca niciun pieton să nu fie rănit.

Cireașa de pe tort o reprezintă, fără îndoială, simbolurile Gărzii de Fier, care sunt inscripționate, în mod constant, în partea de sus a stâlpilor Podului hobanat al pasajului, stâlpi cu o înălțime de peste 80 de metri.
Este foarte clar că aceste inscripții nu sunt făcute din fuga trotinetei, ci necesită echipament special de cățărare, cunoștințe de alpinism utilitar și un timp suficient de lung, pentru a fi realizate.

De ce au ajuns Pasajul și nodul intermodal Basarab într-o asemenea stare de degradare?
Pentru că, după ce a fost deschis traficului rutiet Pasajul Basarab, Municipalitatea nu a reușit să încheie recepția acestei lucrări de investiții, în valoare de 240 de milioane de euro.

Abia prin 2017, s-a format o comisie de recepție a pasajului, din reprezentanții Administrației Străzilor, cei ai RATB, ai Inspectoratului de Stat în Construcții și Poliției. După ce a studiat documentele, comisia a decis că lucrările efectuate la pasaj trebuie expertiză te de specialisti în construcții. Ceea ce s-a și întâmplat, raportul specialiștilor fiind depus la Primăria Capitalei, la începutul lui martie 2018.
Apoi, din nou, s-a așternut tăcerea, în ceea ce privește recepția la finalizarea lucrărilor.

Prin urmare, pasajul, nefiind recepționat, este, încă, al constructorului, care ar trebui să se ocupe de întreținerea acestuia, și nu a fost dat în întreținerea niciunei instituții din subordinea Consiliului General al Municipiului București, Administrația Străzilor București, spre exemplu.
Deci, nimeni nu se ocupă nici de curățenie, nici de lucrări de mentenanță și reparații, așa cum ar fi normal.

Am întrebat la Primăria Municipiului București dacă s-a finalizat, totuși, în cele din urmă, recepția Pasajului Basarab, recepție despre care, anul trecut, fostul primar Nicușor Dan spunea că ar costa circa 126 de milioane de lei.

Am întrebat, de asemenea, dacă se ocupă vreo instituție din subordinea Consiliului General al Municipiului București de curățenie, mentenanță și reparații, precum și dacă Poliția Locală a Municipiului București a reușit să-i surprindă pe cei care inscripționează simbolurile Gărzii de Fier pe stâlpii Podului hobanat al pasajului, la o înălțime de peste 80 de metri.

“În scopul unei corecte și prompte informări a ascultătorilor postului public local de radio, București FM, 98,3 FM, și a cititorilor platformei online bucurestifm.ro, în temeiul Legii 544 /2001 a liberului acces la informațiile de interes public, vă rog să îmi facilitați accesul la următoarele informații:

1. A reușit Primăria Municipiului București să finalizeze procesul de recepție al Pasajului Basarab?
2. Dacă procesul de recepție a fost finalizat, în administrarea cărei direcții sau instituții din subordinea Consiliului General al Municipiului București se află, acum, Pasajul Basarab?
3. Dacă procesul de recepție a fost finalizat, a încheiat vreo instituție sau administrație din subordinea Consiliului General al Municipiului București contracte de curățenie și mentenanță pentru Pasajul și nodul intermodal Basarab – reparații și mentenanță scări rulante, lifturi, curățenie etc.
4. În contextul reapariției, cu regularitate, a unor inscripții de tip graffiti cu simboluri ale Gărzii de Fier, la mare înălțime, în zona superioară a pasajului, așa cum se poate vedea, în fotografia atașată, cine păzește Pasajul Basarab?
5. A identificat Direcția Generală de Poliție Locală și Control a Municipiului București persoană sau persoanele care inscriptionează, în mod regulat, însemnele Gărzii de Fier, la mare înălțime, pe Pasajul Basarab?“

În context, trebuie amintit faptul că o lege nou adoptată de Parlamentul României, în luna iunie, așa-numita Lege Vexler prevede că inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter fascist, legionar, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup „constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi”. Noutatea este că, în lege, se adaugă și organizațiile cu caracter legionar.

Așteptăm răspunsuri din partea Primăriei Capitalei, dar, mai cu seamă, așteptăm ca cineva să se ocupe de curățenia și întreținerea Pasajului și a nodului intermodal Basarab.