VIDEO| Gentle parenting, redflaguri și vocea mamei din capul tău
Articol de Eugen Vrabie, 14 mai 2025, 09:10
Cât de greu le este oamenilor să vorbească despre emoțiile lor? Întrebarea aceasta i-a fost adresată Loredanei Mocescu, care ni s-a alăturat vineri în studio. Trainer, formator, terapeut și coach acreditat, „ne-a deschis mințile” către o înțelegere mai bună a propriei noastre persoane.
Născută în Ploiești și cu o experiență de peste 1500 de ore lucrate individual, Loredana are o înclinație spre psihicul uman și modul în care acesta funcționează. Mai mult decât atât, este preocupată constant de progres, autocunoaștere și, evident, de cei din jurul ei. Mamă a doi copii și soție, ajută oamenii să-și găsească direcția și să construiască o viață aliniată cu valorile lor.
„Nu știu dacă ne convine să fim prieteni cu copiii noștri…”
Conceptul de gentle parenting s-a mediatizat destul de repede. Loredana consideră că părinții nu ar trebui să fie „oameni show”. Rolul acestora este de a ghida și direcționa copilul. Ea face distincția între termenul clasic de „prieten” și cel de „om de încredere”, ceea ce ar trebui să reprezinte părintele pentru copil. Copiii vor lega prietenii cu cei de vârsta lor în contextele sociale în care se află. De aceea, părintele ar trebui să rămână acea persoană la care copilul se întoarce atunci când se ceartă cu așa-zișii prieteni din exterior. Părintele este „baza, și el să poată să plece din baza asta către prieteni și să se întoarcă dacă are nevoie de mine.
„Noi suntem o prelungire a părinților…”
Loredana răspunde întrebării legate de comportamentul Generației Z în cadrul ședințelor de terapie. La prima întâlnire vin doar părinții, iar la următoarea li se alătură și adolescentul. Din felul în care se așază, se privesc, se adresează, Loredana adună date care o vor ajuta să găsească soluții pentru pacienții ei. Asemănător cu scena din Moromeții, când naratorul descrie cum așezarea personajelor la masa din pridvor desemnează o trăsătură de caracter sau relațiile dintre membrii familiei, fiecare gest poate reprezenta un indiciu pentru terapeut în procesul de sprijinire a pacienților și de stabilire a priorităților de lucru. Reconstruiește – „nu îi înlocuim”, ci doar deținem instrumente pe care ei încă nu le au. Ținem legătura cu părinții, pentru ca aceștia să știe ce să facă acasă. Este un lucru în echipă.
„La limite emoționale nu avem deloc antrenament…”
Știi momentul acela când îi spui mamei că ai vrea să fii singur și ea se supără?
Loredana explică faptul că acesta este, de fapt, un exemplu de limită emoțională pe care o impunem. Acest gest poate fi interpretat ca o respingere de către părinte. Comunicarea și sinceritatea sunt metodele pe care le putem aborda în astfel de situații: „Uite, mamă, am nevoie de puțin spațiu…”. Exprimarea clară a acestei nevoi îl poate ajuta pe părinte să își înțeleagă mai bine copilul. Nu respingem persoana și nici sfaturile pe care aceasta ni le oferă.
„Vocea părinților noștri devine vocea noastră interioară”
Chiar dacă părinții mileniali nu mai practică frecvent comparația, unii dintre noi am crescut auzind: „De ce nu ești ca X?” sau „Uită-te ce bine s-a descurcat Y”. Aceste replici pot avea efecte în subconștientul nostru. Modul în care interacționăm cu propria persoană poate fi influențat de astfel de mesaje internalizate. Din punctul de vedere al Loredanei, soluția constă în a ne adresa nouă înșine cu vocea cu care ne-am fi dorit ca părinții noștri să ne vorbească. Motivația din spatele acestor comportamente parentale a fost, cel mai probabil, dorința de a-și îndruma copilul: „Ei ne-au dat tot ce au avut și ce au primit și ei de la propriii părinți”.
Loredana menționează câteva sfaturi utile, pe care le putem aplica cu toții în viața de zi cu zi.
Ascultă episodul nostru pe canalul de YouTube Bucuresti FM pentru a le descoperi și spune-ne câte dintre ele le cunoșteai deja! Nu uita de Instagram, Facebook și, evident, TikTok, unde Loredana ne va vorbi despre redflaguri!
