Moțiunea de cenzură și economia României
Instabilitatea politică are efecte directe asupra economiei. Primele semnale sunt deja vizibile în evoluția monedei naționale și în creșterea costurilor de finanțare.
Articol de Monica Liche, 5 mai 2026, 16:22
Discutăm despre efectele generate de instabilitatea politică și despre riscurile pe termen scurt și mediu, cu analistul economic Adrian Negrescu, invitatul lui Răzvan Ursuleanu În Comunitate.
Cursul valutar și impactul direct asupra populației
Instabilitatea politică produce efecte rapide în economie, iar cursul valutar reacționează primul. Creșterea euro se traduce direct în costuri mai mari pentru populație, de la chirii până la alimente. Deprecierea monedei naționale afectează aproape toate bunurile de consum, într-o economie dependentă de importuri.
„Cursul de schimb a trecut de 5,23 lei pentru un euro. La o rată sau o chirie de 500 de euro, asta înseamnă peste 100 de lei în plus. Nu mai vorbim de mâncare, pentru că importăm mult și plătim în euro. Practic, aproape tot ce consumăm va deveni mai scump în perioada următoare.” – Adrian Negrescu, analist economic
Intervenția BNR și costul creditării
În fața presiunii, intervenția Băncii Naționale devine inevitabilă. Soluțiile disponibile nu sunt însă fără costuri. Creșterea dobânzilor poate stabiliza moneda, dar afectează direct populația și mediul economic.
„Cred că va fi de datoria Băncii Naționale să intervină mai mult ca oricând, nu neapărat pentru a apăra cursul de schimb, pentru că este aproape imposibil să te lupți cu investitorii care scot miliarde de euro din țară, ci prin creșterea dobânzilor. Spre asta ne îndreptăm, din păcate. Probabil va avea loc o ședință de urgență a Băncii Naționale, pentru a majora dobânzile, astfel încât titlurile de stat și plasamentele în moneda națională să devină din nou atractive pentru investitorii care finanțează România. Da, va avea efecte negative. Dacă dobânzile cresc, vom plăti credite mai scumpe și ne vom împrumuta mai greu. Asta înseamnă, în esență, recesiune.”
Instabilitatea guvernamentală și lipsa predictibilității
Criza politică amplifică incertitudinea economică. Formarea unui nou guvern durează, iar perioada de interimat reduce capacitatea de decizie. Lipsa predictibilității afectează încrederea investitorilor și evoluția piețelor.
„Un guvern nu apare peste noapte. Durează cel puțin o lună până se formează, uneori mai mult. În acest timp, lipsa de predictibilitate va afecta cursul de schimb. Este esențial să avem rapid un guvern stabil, indiferent cine îl conduce.” – Adrian Negrescu, analist economic
Lecția Greciei și reacția investitorilor
Crizele economice recente oferă exemple clare despre efectele deciziilor politice asupra economiei. Cazul Greciei arată cum lipsa de încredere a investitorilor poate duce rapid la un colaps financiar.
„Bineînțeles, Grecia s-a prăbușit din punct de vedere economic, pentru că nimeni nu a mai împrumutat-o. Toate finanțările pe care se baza au fost suspendate, motiv pentru care s-a ajuns la o administrare specială din partea Comisiei Europene și a Băncii Centrale Europene. Grecia a fost nevoită să își vândă insule, fabrici și alte active importante către investitori, în cadrul acestui mecanism de control economic.”
Pentru populație, această criză a dus la tăieri de salarii și restricții ale cheltuielilor zilnice.
„S-a ajuns chiar în situația în care zeci de miliarde de euro au dispărut din țară, iar băncile au fost nevoite să limiteze retragerile de numerar la 50 de euro pe zi pentru fiecare cetățean. A fost o situație extrem de dificilă: salariile au fost reduse cu 40%, iar nici după zece ani profesorii și medicii nu au revenit la nivelul anterior.”- Adrian Negrescu, analist economic
Dependența de împrumuturi externe și posibila intervenție a FMI
Situația României este vulnerabilă din cauza dependenței de finanțare externă. Deficitul bugetar și nevoia constantă de lichiditate creează presiune pe termen lung.
„România trebuie să împrumute aproximativ un miliard de euro pe săptămână ca să plătească salarii și pensii. Anul acesta avem nevoie de peste 50 de miliarde de euro. Avem un deficit bugetar de 30 de miliarde de euro. Altfel spus suntem dependenți de împrumuturile de străinătate.” – Adrian Negrescu, analist economic
În lipsa unor măsuri credibile, România riscă să intre într-un program de asistență financiară. Acest scenariu presupune condiții stricte și reforme accelerate.
„Vom ajunge probabil într-o administrare cu FMI, care va impune măsuri mult mai dure. Ce am văzut până acum sunt măsuri ușoare. Vor urma creșteri de taxe, reduceri de salarii și vânzări de active, pentru a asigura recuperarea banilor.”
Măsurile inevitabile și impactul social
Corectarea deficitului bugetar implică decizii dificile. Ajustările vor afecta atât sectorul public, cât și investițiile, cu efecte directe asupra economiei reale.
„ România trebuie să confirme că rămâne pe drumul reducerii deficitului bugetar, care este principala țintă în acest moment, în jur de 6,2–6,4% anul acesta. Asta înseamnă, din păcate, tăieri de cheltuieli. (…)Fie vor fi tăiate investiții care nu se justifică, cum ar fi unele proiecte locale, fie se va interveni asupra cheltuielilor cu personalul, bunurile și serviciile, inclusiv prin închiderea unor instituții. Indiferent cine va conduce guvernul, direcția pare aceeași. În paralel, România are o altă miză majoră: credibilitatea în fața agențiilor de rating și capacitatea de a atrage cele 10 miliarde de euro din PNRR până în luna august.” – Adrian Negrescu, analist economic