Ceremonie militară de Ziua Independenţei Naţionale a României
O ceremonie militară organizată în Bucureşti cu prilejul Zilei Independenţei Naţionale a României, a Zilei Victoriei în Europa şi a Zilei Europei/Zilei Uniunii Europene s-a desfăşurat, sâmbătă, la Monumentul Eroilor Patriei, amplasat în faţa Universităţii Naţionale de Apărare 'Carol I'.
Au fost depuse coroane de flori din partea: preşedintelui interimar al României, Ilie Bolojan, Senatului României, Camerei Deputaţilor, din partea Guvernului României, Primăriei Capitalei, de către candidatul independent la alegerile prezidenţiale, Nicuşor Dan, din partea Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Apărării Naţionale.
Ceremonia militară a continuat cu constituirea dispozitivului de defilare pentru prezentarea onorului la Monumentul Eroilor Patriei.
Pe 10 mai 1877, moţiunea adoptată de Adunarea Deputaţilor şi de Senat a fost promulgată de domnitorul Carol I, devenind lege şi marcând oficial naşterea statului român independent.
Proclamarea independenţei de stat a fost momentul de vârf al eforturilor politice şi diplomatice depuse pentru eliberarea României de sub suzeranitatea otomană.
Independenţa României a fost obţinută nu doar prin mijloace politice, ci şi prin luptă armată.
Între aprilie 1877 şi februarie 1878, armata română s-a remarcat prin curaj şi sacrificiu, contribuind decisiv la victoria împotriva Imperiului Otoman.
Independenţa astfel câştigată a fost recunoscută oficial prin Tratatul de la Berlin, semnat în iulie 1878, consfinţind statutul suveran al României şi deschizând calea către unificarea naţională şi modernizarea ţării.
România a participat în mod activ la operaţiunile militare, atât în campania din Est, unde a avut ca obiectiv eliberarea şi recuperarea teritoriilor istorice ocupate de URSS în vara anului 1940, cât şi în campania din Vest, în care armata română a continuat lupta şi după eliberarea Transilvaniei de Nord, contribuind semnificativ şi la eliberarea Ungariei şi Cehoslovaciei.
