Break the fake: Algoritmii și polarizarea pe YouTube
Articol de Vicentiu Andrei, 26 februarie 2025, 09:47
Flavia Durach, conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice și specialist în dezinformarea în mediul online, ne prezintă marca reportajelor de calitate: diversitatea surselor de informații!
Bine te-am regăsit!
Omniprezența consumului de conținut digital a dus la îngrijorări legate de existența „bulelor informaționale” partizane, despre care se consideră că participă din ce în ce mai mult la a avea o populație slab informată și polarizată.
Există o literatură de specialitate bogată pe acest subiect. Deocamdată, concluziile trase de cercetători, pe baza datelor colectate, sunt împărțite. Deși expunerea la conținut politic care reflectă propriile convingeri, facilitată de acțiunea algoritmilor, poate fi asociată cu polarizarea politică, unele cercetări au constatat că acest tip de „camere de ecou” partizane create în mediul online sunt mai mici decât presupunem în mod obișnuit în dezbaterile publice.
Dovezile arată, de asemenea, că bulele de filtrare și camerele de ecou pot avea efecte pozitive, în cazul în care oferă un spațiu sigur pentru grupurile marginalizate.
În același timp însă, războiul informațional este facilitat de sistemele de inteligență artificială, inclusiv de algoritmii care personalizează conținutul online pentru utilizatori, ceea ce crește riscul ca aceste sisteme să fie exploatate în mod abuziv de actori rău intenționați. De exemplu, instrumentele de personalizare a conținutului permit campaniilor electorale să targeteze alegătorii după profilul acestora și să disemineze informații false cu scopul de a manipula atitudinile și comportamentul electoral.
Totuși, cât de importante sunt efectele? Aceasta este întrebarea pe care și-au pus-o și autorii unui articol publicat recent, despre bulele de filtrare a conținutului pe YouTube. Aceștia au condus patru experimente cu aproape 9.000 de participanți. Cercetătorii au utilizat o platformă video construită special, cu o interfață realistă, similară cu YouTube, care prezintă videoclipuri reale de pe YouTube și recomandări asociate acestora. Manipulând experimental algoritmul real de recomandare al YouTube pentru a simula bulele de filtrare, autorii au furnizat conținut echilibrat și conținut părtinitor ideologic. Astfel, a putut fi apreciat modul în care recomandările algoritmice influențează deciziile utilizatorilor privind consumul de media și, indirect, atitudinile lor politice.
Rezultatele studiului pun la îndoială teoriile larg răspândite despre polarizarea algoritmică, demonstrând că, inclusiv în cazul unor perturbări puternice (deși pe termen scurt) ale sistemului de recomandări, efectele cauzale asupra atitudinilor sunt limitate.
Aceste rezultate sunt ilustrative pentru unele dintre dificultățile cercetătorilor de a capta corespunzător efectele sociale pe termen lung ale modului în care sunt construite și funcționează platformele digitale.
Putem vedea „cu ochiul liber” dezechilibrele din societățile democratice, gradul crescut de polarizare, precum și consecințele dezinformării, însă este mult mai greu pentru oamenii de știință să înțeleagă și să măsoare relațiile cauzale în sistemul complex care este ecosistemul media și de informare, și să măsoare efectele cumulate și pe termen lung.
Atât pentru azi, rămâi cu BucureștiFM, sursa sigură de informații!
Pentru că suntem bombardați de informații contradictorii, senzaționale, uneori plauzibile, pentru că fiecare dintre noi s-a întâlnit cu fenomenul fake news în social media, pentru că nu știm pe cine să credem, ne-am gândit să o credem pe Flavia Durach, sursa noastră de încredere în ceea ce privește fenomenul dezinformării.
Ascultă-i rubrica „Break the fake! Informare despre dezinformare” în fiecare miercuri pe 98,3 FM de la 09:15, 13:40 și 18:30! Dacă ai pierdut-o, mai ai o șansă, sâmbătă la 09:20 sau duminică la 16:20.
