Roxana Bojariu, climatolog ANM: „Nu există cale de întoarcere, dar putem încetini această cursă infernală” | AUDIO
De Ziua Mondială a Radioului tragem un semnal de alarmă pentru schimbările climatice
Articol de Vicentiu Andrei, 13 februarie 2025, 08:32
Pe 13 februarie este sărbătorită Ziua Mondială a Radioului, iar tema aleasă pentru anul acesta este despre un fenomen care ne privește pe noi toți, schimbările climatice. Ne dorim să înțelegem mai bine această problematică aflată în atenția lumii întregi, dar și rolul pe care radioul îl are în a explica pe înțelesul tuturor cum ne afectează schimbările climatice și ce putem face pentru a împiedica efectul negativ pe care l-ar putea avea asupra vieților noastre.
Știri, emisiuni, podcasturi, postări pe rețelele de socializare, declarații ale specialiștilor și ale liderilor politici care anunță măsuri pentru diminuarea efectelor negative asupra mediului în care trăim, este ceea ce auzim cu regularitate. Dar înțelegem cu adevărat ce se întâmplă în acest moment cu schimbările climatice?
Roxana Bojariu, climatolog la Administrația Națională de Meteorologie, a fost invitata Adelinei Tocitu în emisiunea „În Comunitate” pe București FM, de Ziua Mondială a Radioului și a explicat:
„Înțelegem. Cel puțin imaginea globală e foarte clară. Mai avem de lucru la detaliile locale și regionale, pentru că proiecția semnalului încălzirii globale la nivel local și regional depinde și de acei factori specifici. Răspunsul este nuanțat de factorii specifici, adică de tipul de sol, de relief, de vecinătatea mărilor, de rețeaua hidrologică, hidrografică. Lucrurile astea clar influențează. Chiar dacă vorbim de schimbări climatice, de încălzire globală, nu avem o încălzire uniformă în spațiu și timp și, evident, că avem și o variabilitate internă care este cauzată de complexitatea sistemului”.
Datele prezentate de centrele de cercetare și de specialiști ne arată că fenomenul schimbărilor climatice a ajuns la un nivel fără precedent în istoria omenirii. Există cale de întoarcere?
„Noi ar trebui să folosim cunoașterea științifică care se acumulează în așa fel încât să ne adaptăm noii clime. Și lucrul acesta vine în paralel cu reducerea emisiilor ca să câștigăm timp să ne adaptăm. Merg împreună și clar că noi prin sistemul nostru socio-economic influențăm tot timpul sistemul climatic și invers”. (…) Nu există (n.r. cale de întoarcere). Dar putem să încetinim această cursă infernală tocmai pentru a putea să ne dezvoltăm în continuare prin adaptare. Și nu doar să ne dezvoltăm economic, ci și să trăim mai bine, să ne dezvoltăm economic în condițiile schimbării climei, dar evident cu un alt tip de economie, cu un alt tip de comportament, până la urmă social, dar și la nivel personal. Asta înseamnă evoluția speciei noastre. Întotdeauna specia noastră s-a adaptat inclusiv la unele modificări climatice, unele regionale. Dar provocarea acum este extraordinar de mare, pentru că avem de-a face cu o schimbare globală. (…) Noi trăim schimbarea climei și trebuie să găsim căile de a evolua ca societate umană. Se poate cu știință și tehnologii aplicate”, a mai spus climatologul Roxana Bojariu.
Consecințele schimbărilor climatice sunt resimțite de noi toți: valuri mari de căldură frecvente și intense, topirea ghețarilor, a calotei glaciare, fenomene meteorologice extreme, inundații, incendii, ploi torențiale și de lungă durată, care distrug comunități și provoacă pagube materiale și pierderi de vieți omenești, numeroase specii de plante și animale sunt în pericol de dispariție etc. La nivel personal, ce putem face pentru a diminua efectul schimbărilor climatice?
„Fiecare acțiune climatică, la toate nivelurile, inclusiv la nivel personal, contează, dar, bineînțeles, ele trebuie integrate la nivel de persoană. Ar trebui să ne gândim de fiecare dată la o alegere verde. (…) Înțelegând ce se întâmplă alegi, de exemplu, să folosești transportul în comun în loc de mașină. (…) Aici e foarte important. Noi putem să facem alegeri verzi în ce mâncăm, cum ne deplasăm, cum economisim resursele de apă, energie. Dar dacă aceste alegeri ale noastre nu sunt viabile într-un cadru al comunității locale, dar și într-un cadru mai mare, național, atunci ele se irosesc. Adică noi putem să economisim, de exemplu, energie și apă, dar dacă Bucureștiul pierde atât de multă apă caldă prin infrastructura învechită, nu mai contează că eu m-am chinuit se economisesc, că se pierde mult mai mult decât economisesc eu. Deci aici este importanța foarte mare a integrării eforturilor la nivel de persoană. Poți să alegi conștient în sensul naturii dacă ai cadrul comunității locale, de asta e foarte important ca oamenii să preseze administrația locală și centrală în așa fel încât să existe acest cadru. Să ai un transport în comun flexibil și ușor de folosit, să ai o infrastructură care să fie foarte robustă și fără pierderi. (…) Pentru că lucrurile nu merg niciodată foarte bine când sunt transmise doar de sus în jos. Lucrurile pornesc atunci când se integrează foarte frumos efortul personal cu comunitatea locală, cu cea națională. Și de fapt, asta este calea până la urmă, de a ne dezvolta și de a evolua”.
Potrivit UNESCO, 2025 este un an important, crucial pentru schimbările climatice, în conformitate cu Acordul de la Paris. Dacă omenirea dorește să limiteze această încălzire globală la 1,5°C, emisiile de gaze cu efect de seră trebuie să atingă un vârf anul acesta înainte să înceapă să scadă. Credeți că vom reuși?
„Din păcate, am putea să ratăm această bornă, dar asta nu înseamnă că totul s-a sfârșit și că nu are sens să acționăm în continuare. De ce? Pentru că fiecare sutime, fiecare zecime de grad de reducerea temperaturii prin reducerea emisiilor, contează. Pentru că în spate sunt efecte de amplificare a valurilor de căldură pentru fiecare zecime în plus, efecte de creștere a ariei și a duratei secetelor, a intensității precipitațiilor. Aceste borne sunt foarte utile, dar ele nu trebuie absolutizate. Din păcate, suntem în urma calendarului pentru a atinge acea neutralitate climatică la nivel global în 2050. Nu înseamnă că nu poate fi atinsă această neutralitate în orizontul anului 2050. Dar, chiar dacă nu fix atunci, chiar dacă vom avea astfel de suișuri și coborâșuri, important e direcția, să menținem direcția și, evident, să facem cât mai mult posibil. Nu înseamnă că dacă o cifră, o bornă nu iese așa cum ne-am pus-o noi în plan, lăsăm totul și va fi atunci cu atât mai rău. Trebuie să continuăm cu această acțiune climatică și până la urmă va trebui să intensificăm foarte mult reducerea emisiilor, ca să câștigăm timp pentru adaptare, pentru a ne putea adapta la schimbările deja produse și la schimbările care stau inevitabil în fața noastră”, a mai completat Roxana Bojariu, climatolog la Administrația Națională de Meteorologie, în emisiunea În Comunitate pe București FM.
România are o „Strategie Națională privind adaptarea la schimbările climatice pentru perioada 2024-2030”. Strategia, disponibilă pe site-ul Guvernului, acoperă mai multe sectoare – resursele de apă, pădurile, sănătatea publică, educația, energia, transporturile – și oferă niște direcții de acțiune și măsuri specifice pentru fiecare domeniu. De asemenea, Acordul de Paris adoptat în anul 2015 și intrat în vigoare în 2016, presupune măsuri pe care țările semnatare își asumă că le vor lua pentru reducerea efectelor încălzirii globale. Pe de altă parte, sunt și țări care au hotărât să se retragă din Acordul de la Paris, iar America este una dintre ele.
Emisiunea „În Comunitate” este transmisă zilnic, de luni până vineri, de la 14:00 la 15:00, pe București FM.
