Povestea numelui Podului Grant
Articol de Mircea Apostolescu, 10 decembrie 2024, 11:28
Foarte mulți dintre noi trecem, poate zilnic, poate foarte des, poate cu mașina, poate cu tramvaiul 41, pe Podul Grant.
Avem treabă mergem din Giulești sau din Crângași ori poate mai de departe către centru ori invers, către casă.
Prinși de agitația cotidiană, de trafic, de problemele pe care le avem de rezolvat, nici măcar nu ne gândim de ce Podul “Grant” ?
După cum nici studenții din “Regie” probabil că nu știu de ce se numește astfel campusul lor. După cum probabil că cei mai mulți dintre noi nu ne-am întrebat vreodată de ce Șoseaua “Orhideelor”.
Ei bine, în mod neașteptat, poate, pentru o construcție edilitară, Podul “Grant” își trage denumirea din povestea … romantică a secolului al XIX-lea pe care o are la temelie.
Este vorba despre povestea de dragoste dintre un foarte tânăr scoțian și o domniță din neamul boierilor Golești.
Effingham Grant, născut în 1820, în vârstă de numai 16 ani, ajungea în Valahia, în 1837, ca secretar al consulului britanic Șir Robert Glimour Cloquhaun. El avea să ajungă să conducă acest Consulat, din Valahia.
Aici, la București, avea să o întâlnească pe Zoe Racoviță, fiica Anei, născută Golescu, căsătorită cu Alexandru Racoviță, nepoata lui Constantin (Dinicu) Golescu, carturar de seamă, fondator de școală, diplomat, ispravnic, hatman și mare logofăt al Țării Românești.
Foarte tânărul scoțian avea să se îndrăgostească de domnița din foarte bogatul și puternicul neam al boierilor Golești.
S-au căsătorit, în octombrie 1850, și au avut nu mai puțin de … 16 copii, naturalizați români prin decizia Senatului.
Tânăra familie avea să intre în posesia Palatului Belvedere, moștenirea lui Zoe, situat între Gara de Nord și Spitalul Militar Giulești. Cartierul se numește și astăzi “Grant”.
În 1864, la vârsta de 34 de ani, Effingham Grant se lansează în afaceri. Înființează Manufactura de tutun de la Belvedere, care, ulterior, în 1879, a devenit Regia Monopolurilor Statului. Grant a parcelat terenul din jur și l-a vândut muncitorilor săi, pentru a-și construi case. Astfel s-a născut Cartierul “Regiei” de azi.
Grant înființează, tot acolo, un atelier de asamblare și reparații pentru mașini agricole, cu care este prezent, în 1865, la Expoziția Națională de Agricultură, unde primește medalia de argint pentru mașinile sale agricole.
Tot în 1865 Effingham Grant fondează prima crescătorie de orhidee, după care și-a luat numele Șoseaua Orhideelor din ziua de azi.
Unul dintre 16 copii ai lui Effingham Grant și ai Zoei Golescu, Robert Effingham Grant, a devenit inginer și a participat, în 1910, la construcția unui pod peste calea ferată, dinspre Calea Griviței spre Calea Crângași.
Podul s-a numit Effingham Grant, în onoarea tatălui lui Robert, care se stinsese în 1892, la numai două săptămâni după soția sa.
