VIDEO: Exploatarea prin muncă: Ce trebuie să știe românii care vor să muncească în străinătate.  

Siguranța românilor care pleacă la muncă în străinătate este un subiect care ne privește pe toți. Am discutat #InComunitate, cu Mădălina Turza, Executive Country Director la Justice and Care România, despre Campania „Departe de casă? Te vrem în siguranță”, care își propune să prevină traficul de persoane și exploatarea prin muncă care, din păcate, afectează mulți cetățeni români.

Articol de Monica Liche, 16 octombrie 2024, 17:04

O campanie necesară pentru prevenirea abuzurilor

 Campania își propune să ajungă la cât mai mulți români care lucrează în afara țării, cu scopul de a le oferi sprijinul necesar pentru a nu mări numărul victimelor exploatării. Pliantele sunt distribuite în punctele de frontieră terestre și în toate aeroporturile majore internaționale din România, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Interne și Poliția de Frontieră.

 „Noi am pregătit peste 20.000 de pliante cu niște informații extrem de simple și clare, îndrăznesc să spun, despre drepturile pe care le au românii noștri, atunci când pleacă la muncă în străinătate, precum și despre felul cum pot alege un loc de muncă în siguranță, care sunt criteriile și dacă ajung să fie într-o situație neplăcută, unde pot să sune, cui pot cere ajutorul pe de o parte, iar pe de altă parte, informații despre drepturile victimelor dacă chiar au ajuns într-o astfel de experiență”, a explicat Mădălina Turza.

Cum te poți proteja?

Formele de exploatare prin mucă sunt ascunse și, uneori, mai greu de descifrat de către cei care își doresc un loc de muncă. Este esențială cunoașterea drepturilor și înțelegerea faptului că în spațiul Uniunii Europene suntem protejați de aceleași legi. Mădălina Turza a subliniat că este important ca românii să fie atenți la semnele de exploatare:

„ De foarte multe ori nu-și dau seama că se află într-o situație de exploatare sau de trafic de persoane. Acest lucru se aplică în special bărbaților. Românii nu realizează faptul că dacă nu li se dă concediu, nu li se plătește salariul întreg, așa cum a fost negociat, nu le sunt plătite asigurările medicale și cele sociale, sunt cazați în condiții indecente, în barăci, lucrează mult peste program sau ziua și noaptea, nu sunt hrăniți așa cum trebuie și, mai mult decât atât, li se iau și documentele, în unele cazuri, nu realizează de multe ori că aceasta e o situație de trafic sau de exploatare și nu se duc să ceară ajutorul.”

Unde poți cere ajutor?

Dacă te afli într-o situație de abuz, este esențial să ceri ajutor. Campania oferă informații clare despre modul în care poți cere sprijin. Pe lângă numărul de urgență 112, număr unic în toată Uniunea Europeană, există și alte numere de telefon la care poți suna pentru ajutor. În plus, consulatele și ambasadele noastre sunt acolo pentru a te ajuta în caz de repatriere. „Nimeni pe această lume nu are dreptul să vă ia documentele”, a subliniat Mădălina Turza, care a menționat că acesta se întâmplă pentru a împiedica oamenii să părăsească locurile unde sunt exploatați.

„Nu este absolut nicio rușine, chiar dacă ești bărbat, se poate întâmpla să fii într-o asemenea situație. Dacă ești bărbat, nu înseamnă că trebuie să accepți sau ai o putere de reziliență sau de acceptare a suferinței mult mai mare. Orice om, indiferent că e bărbat sau femeie, nu trebuie să fie supus unui tratament umilitor și degradant și atunci apelul nostru, către românii noștri,  este să vă citiți cu atenție contractele, aveți aceleași drepturi cu ceilalți cetățeni europeni.

„(…)Odată ajunși acolo, într-adevăr,  nu pot fizic pleca pentru că patronii le iau  documentele în ideea în care le spun că sunt în siguranță, le ținem noi ca să vă plătim taxele. Nimeni pe această lume nu are dreptul să vă ia documentele. Deci, fie sub acest pretext nu pot pleca, fie pentru că li se spune că au niște datorii închipuite sau imaginate la acești angajatori.”

Cazuri concrete de exploatare

 Realitatea din teren ne arată că mulți români sunt exploatați în sectoare precum prelucrarea cărnii, spălătoriile auto sau agricultura.

„În Germania există abatoare uriașe de carne sau de produse de pescărie, unde români și alte naționalități lucrează la prelucrarea cărnii. Sunt hale uriașe în mijlocul unor câmpuri. Este foarte greu să știi ce se întâmplă acolo, iar oamenii sunt cazați în condiții grele. Dacă ei nu se duc să sesizeze într-un fel autoritățile, doar prin controale, să spunem așa, din când în când, ale autorităților, este greu să fie descoperiți, deci este nevoie în acest tip de exploatare, aceasta prin muncă, să te adresezi celui mai apropiat post de poliție.”, a explicat Mădălina Turza.

Exploatarea se întinde chiar și în rândurile copiilor, care sunt exploatați fie pentru muncă fie pentru activități ilegale, dar care nu pedepsesc minorii prea tare.

“(…) Sunt exploatați prin muncă, fie la cerșetorie, așa cum vă spuneam, pentru comiterea de infracțiuni.  Sunt bande organizate care îi folosesc pe  minori, tocmai pentru că sunt copii, să fure din magazine, să fure de la bancomate, adică micile infracțiuni, pentru că răspund mai puțin legal”

Mirajul străinătății

Un trai mai bun și promisiunea unei vieți frumoase au determinat migrarea româilor către alte meleaguri. Din fericire, lucrurile nu stau la fel ca acum câțiva zeci de ani.

„Încercăm să convingem oamenii să aibă grijă de viața și siguranța lor. Nu cred că 500 EUR sau 800 EUR sau 1.000 EUR pe lună pot justifica un asemenea chin îngrozitor, deoarece cu puțin efort locuri de muncă se pot găsi și în România, pentru că există o foarte mare nevoie pe piața muncii. E vorba de un joc psihologic și de mirajul acesta al străinătății, care nu mai este ca acum 30 de ani. de zile, România nu mai este cum era România în anii 90.”- a concluzionat Mădălina Turza