La 47 de ani de la cutremurul din 1977, Bucureștiul în așteptarea dezastrului?

Articol de Mircea Apostolescu, 4 aprilie 2024, 14:41

Consolidarea clădirilor cu risc seismic nu pare a fi o prioritate!

Din șase proiecte privind consolidarea propuse pe ordinea de zi a ședinței Consiliului General al Municipiului București din 2 aprilie, numai două au fost adoptate.
Unul dintre proiecte – retras de inițiator, primarul general, privea împărțirea activității de evaluare vizuală rapidă între Municipalitate și primăriile de sector.
Evaluarea vizuală rapidă din punctul de vedere al riscului seismic ar urma să vizeze circa 20 de mii de clădiri.
Primarul Nicușor Dan a propus, cu un an în urmă, ca Primăria Capitalei să evalueze clădirile din zonele construite protejate – adică aproximativ 4.000 de clădiri, iar primăriile de sector pe celelalte.
Din păcate, nu s-a putut ajunge la un acord, în acest sens.

Dezastru, în 56 de secunde…

Au trecut 47 de ani de la fatidica zi de vineri, 4 martie 1977.
În acea seară de vineri, la ora 21:21 un seism cu o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter, produs în Vrancea, lovea România.
În cele 56 de secunde de groază 1578 de oameni au murit îngropați sub dărâmături, în toată țara, dintre care 1424, adică 90%, în București.
Printre victimele de atunci, din București, s-au numărat și cântăreața Doina Badea, regizorul Alexandru Bocăneț și actorul Toma Caragiu.
Alte peste 11 mii de persoane au fost rănite, dintre care 7598, în București.
În București s-au prăbușit 33 de clădiri, în mai puțin de un minut.

Care ar fi urgențele consolidării?

Acum ceva mai bine de 47 de ani, Bucureștiul a fost cel mai greu lovit de sinistru din cauză că are cel mai mare fond construit înainte de 1940, când nu existau norme de rezistență antiseismică, cu o înălțime de cinci etaje sau peste.
Din această cauză, profesorul Nicolae Noica, fost ministru al Dezvoltării și “părintele” buline roșii, explica pentru București FM, că prima urgență o reprezintă clădirile construite între 1890-1940, cu un regim de înălțime de P+5 sau mai mare.

“Am spus, trebuie să ne ocupăm, în continuare de clădirile făcute P+5, P+6 între anii 1890 și 1940, când a fost primul cutremur și nu aveam norme seismice.
Și aceste clădiri, din datele de la Statistică, sunt, în București vreo trei sute.
Deci, noi, dacă am vrea să facem ceva, trebuie să ne oprim la acest grup de 300, să facem niște proiecte ca lumea”, explica profesorul Nicolae Noica, cu doi ani în urmă.

Astăzi, clădirile cu risc seismic sunt cu 47 de ani mai “bătrâne”, iar consolidarea lor pare să bată pasul pe loc.

Conform directorului Administrației pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) din subordinea Primăriei Capitalei, Răzvan Munteanu, există peste 400 de clădiri expertizate și încadrate în clasa întâi de risc seismic, adică cu bulină roșie, și 850 în clasa de risc seismic doi.
Dar, la finele anului trecut, Municipalitatea avea deschise numai trei șantiere de consolidare.

“În evidentele noastre avem 101 imobile consolidate în ultimii 30 de ani, dintre care 27 au fost făcute de către Municipalitate.
În prezent, Primăria Municipiului București are deschise trei șantiere.
Peste 400 (… de clădiri n.r.) încadrate în risc seismic unu și undeva la 850 sunt încadrate în risc seismic doi. Precizez că și această clasă de risc seismic este eligibilă pentru lucrări de consolidare”, explica Răzvan Munteanu.

În schimb, șeful AMCCRS spera ca, anul acesta să deschidă 15 șantiere de consolidare.
Însă, dintre cele cinci proiecte de consolidare propuse pe ordinea de zi a ultimei ședințe a Consiliului General al Municipiului București (CGMB), doar două proiecte – Stada Franceză nr. 19 și Macedonski nr. 10 au fost adoptate.
Iar proiectele cu finanțare din PNRR trebuie încheiate până la jumătatea lui 2026.

Mai mult decât atât, deși primăriile de sector au primit și ele atribuții în ceea ce privește consolidarea clădirilor cu risc seismic, după un an de zile de tratative cu Primăria Capitalei, evaluarea vizuală rapidă a clădirilor din punctul de vedere al riscului seismic nu a demarat nici până în prezent.
O hotărâre de consiliu privind împărțirea evaluării vizuale rapide între primăriile de sector și Municipalitate a fost retrasă de către inițiator, primarul general al Capitalei Nicușor Dan, de pe ordinea de zi a ultimei ședințe de Consiliu General.

Așa arată preocuparea pentru consolidare la peste 47 de ani de la marele cutremur din 4 martie 1977.
Ne-ar trebui vreo 120 de ani pentru a consolida numai clădirile cu bulină roșie, în ritmul actual.
Nu mai vorbim despre cele 850 de clădiri din clasa de risc seismic doi.
Și nici nu ne mai gândim la cele circa 20 de mii de clădiri care ar trebui expertizate, măcar vizual și rapid, pentru a încerca să avem măcar o imagine a pericolului ce ne pândește, în fiecare secundă.

Între timp, cât autoritățile se dovedesc neputincioase, zone centrale ale orașului – precum Bulevardul Magheru, Nicolae Bălcescu, Regina Elisabeta, Gara de Nord, Calea Moșilor, partea veche, Calea Griviței etc, se transformă în ghetouri.
Magazinele de la parterurile blocurilor cu bulină roșie se închid. Vitrinele și pereții acestora sunt tapetate, rapid, cu straturi peste straturi de afișe și mâzgălite cu grafitti.
În spațiile goale, părăsite, se aciuează oameni fără căpătâi, mulți dintre ei consumatori de droguri.
Locuri altă dată emblematice ale Bucureștiului, precum Cinema “Patria”, Barul “Melodii”, Parking “Ciclop” sunt, astăzi, părăsite pline de mizerie și adăposturi pentru oamenii străzii.